Era vitezei în care trăim are un dicton: dacă nu eşti pe internet, nu exişti! În vremurile în care până şi bătrâneii se dau pe net ca să-şi vadă copiii şi nepoţii plecaţi în străinătate, e greu de acceptat ca tocmai instituţiile aflate în slujba cetăţenilor să nu aibă nimic în comun cu spaţiul virtual.
Cu toate că zeci de legi, ordonanţe, ordine sau hotărâri le obligă să comunice online cu cetăţenii, există primării şi instituţii deconcentrate din Bihor care nici măcar n-au site-uri proprii, iar dacă le au, informaţiile găsite aici sunt irelevante. Mai mult, unii aleşi nici nu ştiu cu ce se mănâncă internetul...
La legi suntem buni
În România există numeroase acte normative care le cer instituţiilor publice să comunice online. Cele mai relevante sunt Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, OUG 14/2005 care pune la vedere declaraţiile de avere şi de interese şi OUG 34/2006 care cere publicarea online a licitaţiilor. Pe lângă acestea, diferite legi cer ca pe site-uri să fie publicate concursurile de angajare, hotărârile consiliilor locale, proiectele supuse dezbaterii publice, aspecte privind bugetul, formulare tipizate, rapoarte anuale ş.a.
În plus, anul trecut Guvernul a emis OUG 63 pentru modificarea Legii privind finanţele locale, care cere ca pe site-urile primăriilor să apară şi bugetele localităţilor. Iar un alt alineat prevede că "unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia ca până la data de 31 decembrie să realizeze şi să operaţionalizeze pagini de internet proprii". Adică, vrând-nevrând, primăriile trebuie să aibă un "www".
Nici măcar minimul
Deşi legi sunt, primarii bihoreni nu se prea sinchisesc să le respecte. Pe site-ul Consiliului Judeţean, unde există informaţii despre fiecare primărie în parte, sunt zeci care nu au trecute adrese web şi multe altele cu link-uri nevalabile. De altfel, pagina CJ e un exemplu prost pentru orice primărie: pe lângă informaţiile neactualizate, hotărârile şi proiectele supuse dezbaterii publice sunt postate cu întârziere, iar lista primarilor în funcţie nu e corectă. De pildă, Gligor Ţigan apare ca edil în Cărpinet, chit că a decedat de mai bine de un an.
Dintre primării, Oradea are de departe cel mai bine pus la punct site, uşor de folosit şi care conţine toate informaţiile cerute. Proiectele sunt publicate din timp, iar hotărârile de consiliu apar online la scurt timp după ce au fost votate. Primăriile din Aleşd, Beiuş, Marghita, Valea lui Mihai au şi ele site-uri complete, în timp ce de pe site-ul Primăriei Salonta lipseşte bugetul.
Şteiul are o pagină de internet unde tronează o fotografie cu edilul PDL Ioan Lucaci, dar de pe care lipsesc declaraţiile de avere sau bugetul. Şi Nucetul are website doar cu numele, căci informaţii nu se găsesc. "Pentru un site ne trebuie om specializat, iar noi n-avem posturi, nici bani să plătim o firmă", zice primarul Costel Sîrghie (foto). Primăria Vaşcău e în aceeaşi situaţie, iar cea din Săcueni, în afară de hotărâri de consiliu din 2008-2009, n-are nici măcar declaraţiile de avere.
"Ceva cu a rond"
În timp ce primăriile de oraşe bâjbâie printre "www"-uri, la cele de comune situaţia e şi mai jalnică. Cele care au site-uri publică, majoritatea, doar bugetul, asta fiindcă li s-a cerut expres. Primăria Sântandrei n-are nici măcar un meniu funcţional, vizitatorii fiind invitaţi să dea clic pe categorii gen "bomba 3", unde, evident, nu găsesc nicio informaţie. La Biharia site-ul n-are nici măcar lista consilierilor, darmite declaraţii de avere, în schimb găzduieşte o secţiune cu "realizările finalizate, respectiv în curs ale Doamnei Primar, reprezentanta UDMR-ului". Primăria Oşorhei e la fel de obtuză: în loc de declaraţii de avere, vizitatorul găseşte o convocare la o şedinţă... din 2010.
În Nojorid, primarul nici nu prea ştie care-i treaba cu internetul. Întrebat dacă primăria are site, edilul Mircea Crainic (foto) a răspuns mândru: "Avem! E cumva cu Primăria Nojorid a rond CJ Bihor". Când i s-a spus că aceea e o adresă de e-mail, Crainic s-a dat bătut: "Nu cred că avem site". Ulterior, a revenit cu un telefon, bucuros că a aflat adresa: primarianojorid.ro. Însă mai bine ar fi lăsat-o baltă, căci pagina respectivă e aproape inutilă, neavând alte informaţii decât bugetul.
Primăria Sălacea are site doar în limba maghiară, dar fără informaţiile cerute de legi, cea din Pietroasa ţine informaţii vechi de 3-4 ani, iar cea din Chişlaz doar declaraţiile de avere. Comune precum Abram, Bunteşti sau Lazuri de Beiuş nici măcar n-au o pagină web. Aici, edilii se scuză că n-au bani de băgat în site-uri, chit că realizarea unuia simplu costă câteva sute de euro. La celălalt pol se află primăriile Curtuişeni sau Cetariu, care dau cetăţenilor până şi posibilitatea să verifice dacă au datorii la buget.
Instituţiile, mai bine
Din punct de vedere al transparenţei online, în Bihor instituţiile se împart în trei categorii: cele cu site-uri autonome şi întreţinute, cele care n-au site propriu dar postează informaţii pe site-urile autorităţilor naţionale şi cele care nu există pe net.
Din prima categorie fac parte Prefectura, ISU Crişana sau Inspectoratul Şcolar, ale căror pagini sunt actualizate constant. Un site model are ITM Bihor, unde vizitatorul poate depune sesizări. Site-ul Poliţiei conţine toate informaţiile cerute de lege, dar stă prost la capitolul noutăţi. DSP are un site pe care se regăsesc toate datele cerute, plus informaţii precum măsuri de prevenire ale diferitelor boli, însă structura site-ului face ca informaţiile publice să fie mai puţin vizibile.
Pe de altă parte, sunt direcţii precum cea de Cultură sau de Sport şi Tineret cu site-uri inutile: prima n-are nici măcar datele de contact pe pagina de internet, a doua are doar aceste date. În categoria instituţiilor ce folosesc site-urile autorităţilor naţionale intră, printre altele, AJOFM, care publică lunar locurile de muncă disponibile, şi Direcţia de Finanţe Bihor, care anunţă pe site-ul ANAF licitaţii de produse confiscate, formulare şi alte informaţii necesare contribuabililor. În a treia categorie, cea a instituţiilor fără site-uri, intră oficii sau inspectorate de care, de altfel, nici nu se prea aude, gen Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice.
Deşi şefii instituţiilor care nu au site-uri puse la punct se plâng de lipsa de bani, adevărul, demonstrat de paginile puse la punct ale altor instituţii, e că sunt delăsători şi nepăsători. Au uitat că rolul lor e să deservească cetăţeanul, nu doar la ghişeu sau telefon, ci şi online, adică repede şi eficient, cum cere secolul vitezei...
VIN CONTROALELE!
Doar notificări, nu şi sancţiuni
Prefectura Bihor e instituţia care trebuie să verifice primăriile şi instituţiile deconcentrate dacă au sau nu site-urile puse la punct. Până în prezent, Prefectura a trimis notificări tuturor cu privire la obligativitatea de a-şi posta pe site-uri bugetele, aşa cum prevede ordonanţa din 2010. "Au avut termen până la 15 septembrie, urmează să verificăm dacă l-au respectat", promite Florin Ardelean, purtătorul de cuvânt al Prefecturii.
AŞA DA!
Topul celor mai bune site-uri publice
.jpg "Bihorul Beiuş a câştigat faza judeţeană a Cupei României la fotbal (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.