După ce opinia publică şi profesioniştii le-au putut consulta pe site-ul instituţiei, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a dezbătut vineri, timp de două ore, proiectele cu care, practic, încearcă să revoluţioneze întregul sistem sanitar din România.
"Nu cred că toată inteligenţa din România este depozitată la Bucureşti", şi-a motivat Nicolăescu ideea de a organiza dezbateri regionale pe aceste teme în faţa celor circa 300 de persoane care au participat la discuţiile din Sala Traian Moşoiu a Primăriei, reprezentând atât autorităţile (direcţiile de Sănătate Publică, casele judeţene ale Asigurărilor de Sănătate), cât şi specialiştii din domeniu (medici, asistenţi, manageri de spitale, farmacişti) din judeţele Bihor, Sălaj, Satu Mare, Maramureş, Cluj şi Bistriţa Năsăud.
"Nu vrem să promovăm nici un proiect fără dezbatere publică şi nu vrem să adoptăm apoi niciunul fără dezbatere în Parlament, prin Ordonanţe de Urgenţă", a mai spus ministrul.
Obiectivele reformei
Deşi despre reforma în sănătate se vorbeşte de ani de zile, Nicolăescu a prezentat un pachet de proiecte care a fost apreciat de participanţii la discuţii ca fiind coerent.
Prima explicaţie dată de ministru a vizat principalele direcţii ale reformei pe care intenţionează s-o facă, şi anume: echilibrarea componentelor sistemului sanitar (în prezent cheltuindu-se foarte mult în spitale, deşi dacă s-ar acorda mai multă atenţie medicinei primare şi asistenţei din ambulatorii s-ar face şi economie de bani, şi s-ar obţine rezultate mai bune), profesionalizarea managementului (prin reorganizarea Ministerului pe principii de management punctuale), descentralizarea unor activităţi din sistem (prin trecerea unor atribuţii actuale ale Direcţiilor de Sănătate către Consiliile Judeţene), impunerea unor noi mecanisme de finanţare şi de control a sistemului, asigurarea mai bună a resurselor umane necesare.
Optimism pentru rezidenţi
În ce priveşte modificarea actelor normative care reglementează situaţia şi activitatea medicilor rezidenţi, ministrul a arătat că doreşte mărirea numărului de centre de rezidenţiat, susţinerea examenului de rezidenţiat la nivel naţional, posibila introducere a internatului pe o durată de 2 ani, posibilitatea ca medicii rezidenţi să obţină drepturi de practică pe măsură ce absolvă anumite module de pregătire profesională, creşterea veniturilor rezidenţilor prin încadrarea lor cu contracte parţiale de timp (inclusiv pe liniile de gardă ale spitalelor), asigurarea temporară cu rezidenţi a posturilor pe specialităţi medicale deficitare şi, în fine, revizuirea programelor şi planurilor de învăţământ universitar medical.
Medicii nu sunt bugetari!
Eugen Nicolăescu a prezentat şi proiectele care urmăresc scoaterea medicilor din categoria personalului bugetar (unul dintre motivele pentru care sunt prost salarizaţi), oferirea către pacienţi a posibilităţii de a-şi alege medicul în spitalele publice, schimbarea practicilor aşa-numitelor plăţi informale (tradiţionala "atenţie") prin posibilitatea ca echipele medicale să poată încasa o anumită parte din contravaloarea serviciilor prestate la alegerea pacientului.
Ministrul a afirmat, de altfel, că prevederile acestei părţi a proiectelor sale vor fi testate în 12 spitale-pilot care urmează să fie selectate în diferite zone din ţară.
Nici spitalul nu e instituţie publică
Proiectele lui Nicolăescu vizează şi schimbarea statutului spitalelor, prin eliminarea acestora din categoria instituţiilor publice şi transformarea lor în regii autonome, societăţi comerciale sau ONG-uri având ca unic proprietar fie Statul, fie autorităţile locale, cu caracter de utilitate publică, putând beneficia de alocări bugetare.
Ministrul a explicat că în acest fel spitalele ar putea să-şi deducă TVA la efectuarea achiziţiilor, rămânând astfel cu mai mulţi bani pentru echipamente, materiale, medicamente şi chiar salarii. Şi aceste prevederi, a spus Nicolăescu, urmează să fie aplicate în cadrul unui proiect-pilot, în 12 spitale.
Îmbunătăţirea legii malpraxisului
Pentru că în prezent atât pacienţii, cât şi medicii şi spitalele sunt nemulţumiţi de prevederile asupra consecinţelor financiare ale malpraxisului, ministrul Sănătăţii doreşte şi schimbarea acestora.
Astfel, Nicolăescu propune îmbunătăţirea relaţiei medic-pacient prin creşterea transparenţei actului medical, asigurarea accesului nemijlocit şi gratuit al pacientului la repararea prejudiciilor suferite în cazul unei culpe medicale prin înţelegere amiabilă, stabilirea clară a criteriilor pentru despăgubirea pacientului, limitarea cuantumului despăgubirilor pentru daunele materiale şi morale, dar şi înregistrarea la Minister a unui corp de experţi la care pacientul va putea apela pentru efectuarea experizelor care, în prezent, sunt făcute de comisii ale Colegiului Medicilor.
Piatra de încercare: definirea pachetului de bază
Cel mai important pentru pacient va fi însă proiectul prin care Ministerul, în colaborare cu Casa Asigurărilor de Sănătate, va încerca adevărata "revoluţie", şi anume definirea unui pachet de bază de servicii medicale care să fie asigurate obligatoriu, acesta urmând să cuprindă servicii din medicina de prevenţie, de urgenţă, de familie, ambulatorie şi spitalicească.
"În prezent noi ne minţim că oferim toate serviciile gratuit, ceea ce nu este adevărat. Vom propune un set de servicii care vor fi asigurate într-adevăr gratuit pentru asiguraţii din sistemul public, urmând ca acestea să fie completate cu servicii oferite în baza unor asigurări private. Trebuie doar să vedem dacă aceste asigurări private e bine să fie obligatorii sau facultative", a spus Eugen Nicolăescu.
"Existenţa unui pachet de bază precis definit va asigura şi transparenţa serviciilor, utilizarea corectă a banului public, reducerea plăţilor informale, predictibilitatea pentru pacient, care va şti ce poate solicita şi ce nu", a adăugat ministrul.
Reorganizare şi descentralizare
Ultimul set de proiecte pe care le-a prezentat Eugen Nicolăescu se referă la reorganizarea Ministerului, "care se va ocupa doar de elaborarea legislaţiei şi a politicilor publice, precum şi de control", fără să mai deţină prerogative operaţionale.
De asemenea, ministrul vrea să descentralizeze sistemul prin transferarea către Consiliile Judeţene a unor atribuţii ale Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică, transferarea atribuţiilor medicinei şcolare către autorităţile locale şi revizuirea reţelei sanitare, prin încadrarea spitalelor fie în categoria celor de interes naţional (institutele, clinicile universitare, spitalele judeţene şi regionale), fie în clasa celor de interes local (spitalele orăşeneşti, municipale, centrele medicale).
Acuze, întrebări şi felicitări
Reprezentanţii autorităţilor sanitare (şefi ai unor DSP sau CAS judeţene), dar şi ai corpului profesional (medici, manageri) şi sindicatelor (mai ales Sanitas) au avut nu mai puţin de 16 intervenţii, ocupând trei sferturi din timpul alocat dezbaterilor.
Dacă asistenţii grupaţi în Federaţia Sanitas au cerut explicaţii ori au adus acuze ministrului, arătând că "am auzit că vreţi să reduceţi 14.000 de paturi de spital în ţară" (ceea ce Nicolăescu a negat, spunând că asemenea informaţii sunt difuzate doar de "Radio Şanţ"), şi s-au plâns de proasta salarizare şi de supraîncărcarea cu muncă a personalului mediu din spitale, în schimb managerii de spitale şi şefii unor CAS judeţene au făcut propuneri de îmbunătăţire, concrete, a proiectelor prezentate de Nicolăescu.
"Ar trebui ca spitalele orăşeneşti, care aleargă după cazuri şi după pacienţi, să intre în analize atente, iar unele să fie transformate în centre de permanenţă, pentru că ele consumă fără eficienţă sume importante ale sistemului, în dauna medicinei primare şi a spitalelor performante", a spus şeful CJAS Sălaj.
Un hematolog din Baia Mare i-a cerut ministrului să revizuiască şi programele naţionale de sănătate, împărţite acum între Minister şi CAS, pentru că pacienţii nu au totdeauna continuitate în tratament din cauza necorelării celor două instituţii.
Deşi membră PDL, doctoriţa Carmen Pantiş, coordonatorul judeţean al programului naţional de transplant în judeţul Bihor, nu s-a sfiit să-l felicite pe ministrul liberal pentru reuşita programului naţional de anestezie intensivă, adoptat anul trecut.
Managerul Spitalului Municipal din Cluj i-a cerut ministrului schimbarea legislaţiei astfel încât autorităţile locale care au în grijă spitale să le poată aloca fonduri nu doar pentru renovări, utilităţi şi echipamente, ci şi pentru medicamente, deoarece Consiliul Local Cluj a făcut acest lucru, dar a fost sancţionat de Curtea de Conturi pentru o cheltuială nelegală.
Un alt medic clujean, stomatolog, l-a atenţionat pe ministru, care la începutul anului a decis mutarea unor fonduri de la stomatologie la oncologie, să nu neglijeze nici specialitatea sa, chiar dacă 95% e asigurată de medici privaţi, deoarece şi stomatologia are afecţiuni care pot degenera în cancere.
În finalul întâlnirii, ministrul Sănătăţii a mulţumit pentru sugestiile primite şi le-a cerut celor prezenţi să continue să trimită şi pe site-ul Ministerului orice propuneri de îmbunătăţiri ar avea pe marginea proiectelor prezentate, astfel încât să poată depune în Parlament o lege cât mai bună.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.