Mega-CET: Electrocentrale se transformă în operator regional

Ce nu te omoară te face mai puternic! Primarul Ilie Bolojan vrea să scoată CET-ul mai întărit din conflictul cu Prefectura iscat de preluarea de la Transgex a consumatorilor din Ioşia Nord şi de scumpirea gigacaloriei. "Săptămâna aceasta vom face demersurile pentru transformarea Electrocentrale într-un operator regional, astfel încât societatea să poată furniza agent termic inclusiv în Sânmartin", a spus primarul.

Aflat pe un drum fără întoarcere CET-ul are ca unică şansă de supravieţuire construirea unei centrale noi şi creşterea numărului de clienţi. Iar Oradea odată cu el...

Războiul gigacaloriei

Războiul gigacaloriei a început încă din vară, când Primăria a anunţat că va prelua înapoi la CET cele trei puncte termice din Ioşia Nord aflate în grija Transgex. Astfel, cele 43 de asociaţii de proprietari care până acum se încălzeau pe bază de apă geotermală la un preţ de 103 lei pe gigacalorie urmau să plătească din această iarnă, prin trecerea la CET, 193 lei pe gigacalorie.

Primăria s-a justificat prin obligativitatea impusă de lege de a lucra cu un singur distribuitor de energie termică şi prin oportunitatea de a finanţa modernizarea reţelelor din diferenţa de 90 lei pe gigacalorie între tariful practicat de Transgex şi cel al CET.

La sfârşitul lunii septembrie, Consiliul Local a scumpit gigacaloria de la 193 lei la 235 lei ca urmare a retragerii subvenţiei de 42 lei alocate până acum de Guvern. Majorarea se aplică din această iarnă, iar excepţie fac doar locuitorii din Ioşia. Ca să nu fie supuşi unui şoc, aceştia urmau să plătească încălzirea la noul preţ abia din primăvara anului 2012. Asta însă nu i-a liniştit deloc. Reclamanţii spun că au strâns 4.000 de semnături şi au cerut prefectului Gavrilă Ghilea să anuleze Hotărârile de Consiliu Local prin care treceau de la Transgex la CET şi prin care, implicit, era majorat preţul gigacaloriei.

Atac cu fentă...

Prefectura s-a executat. Printr-o adresă trimisă luna aceasta municipalităţii, Instituţia Prefectului a cerut să se revină asupra HCL 615, 620 şi 621 prin care a majorat preţul gigacaloriei furnizate populaţiei şi agenţilor economici, şi prin care a decis preluarea la CET a punctelor termice din Ioşia Nord.

Atacul a fost, însă, de faţadă. În cazul celor două hotărâri privind scumpirea gigacaloriei Prefectura a cerut doar eliminarea prevederilor referitoare la destinaţia sumelor care vor fi încasate în plus de la locuitorii din Ioşia, pe motiv că legea nu prevede faptul că banii se pot folosi pentru refacerea reţelelor. Tot referitor la tarife, Prefectura a cerut diminuarea preţului de 261 lei pe gigacalorie pentru consumatorii din Sânmartin, invocând că aceştia plătesc tariful de distribuţie de două ori, atât la Electrocentrale, cât şi la Societatea Comercială de Gospodărie Comunală şi Locativă, Prestaţii, Servicii din localitate (SCGCLPS). Culmea, în plus prefectul Ghilea a cerut Primăriei să subvenţioneze de la bugetul local şi diferenţa pe care nu o mai acordă Guvernul! "Trebuia să facem această adresă. Prefectul nu putea să nu ia în seamă numărul mare de reclamaţii depuse la Prefectură", zice un angajat al instituţiei.

"Am modificat!"

Fiind vorba de modificări de formă, Primăria şi-a însuşit rapid cererile Prefecturii. Juriştii municipalităţii au tăiat prevederile incriminate şi vor pune HCL-urile din nou, pe masa consilierilor locali, săptămâna aceasta. "Am modificat textul şi nu cred că vor mai fi probleme", spune secretarul Consiliului Local, Ionel Vila.

Primarul Ilie Bolojan (foto) a mers chiar mai departe. Ca să nu mai existe discuţii că locuitorii din Sânmartin plătesc de două ori tariful de distribuţie, edilul a cerut comunei să cedeze SCGCLPS-ul către Electrocentrale. Consiliul Local Sânmartin deja şi-a dat săptămâna trecută avizul de principiu, iar Consiliul Local Oradea va aproba preluarea săptămâna aceasta. Măsura va avea două efecte, ambele pozitive. Pe de-o parte se elimină dubla taxare, pe de alta CET îşi va putea recupera mai uşor datorii istorice în valoare de 2,5 milioane lei neplătite de consumatorii din comună. "Problema datoriilor se va rezolva pe cale amiabilă", promite Lucian Popuş, primarul de Sânmartin.

Un CET mai mare...

SCGCLPS nu ar trebui să mai dea bătăi de cap CET-ului. Secţia are doar 15 angajaţi care deservesc trei puncte termice, iar reţelele sunt bune. "În vară am montat conducte noi pe toate traseele dintre punctele termice şi blocuri", spune Evu Eden, directorul SCGCLPS.

Practic, la doar şase luni de când lua în calcul varianta abandonării consumatorilor din Sânmartin pe considerentul că sunt rău-platnici, CET-ul se pregăteşte să devină operator regional. Edilii au luat modelul CAO, care a preluat serviciul de alimentare cu apă din Beiuş şi Tinca, plus în comunele Zonei Metropolitane Oradea.

În următoarele 60 de zile, Oradea şi Sânmartin vor înfiinţa o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară şi, împreună, vor pune CET-ul la treabă. "Deocamdată nu vrem să ne extindem şi în alte localităţi. Întâi vrem să eliminăm pierderile de pe reţele", spune Dragoş Gligor, directorul Electrocentrale. Extinderea ulterioară nu e însă exclusă...

Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI) spune că Electrocentrale are nevoie de clienţi ca de aer. Municipalitatea se pregăteşte să investească 77,7 milioane euro din fonduri UE în construirea unei centrale cu cogenerare care să producă, în acelaşi timp, şi energie termică, şi electricitate. Energia termică va fi folosită la încălzirea apartamentelor din oraş, iar cea electrică ar fi vândută în sistemul naţional. Din banii încasaţi pe curent, s-ar putea compensa preţul la gigacalorie. "Cu cât avem mai mulţi consumatori, cu atât producem mai mult, câştigăm mai mult din energie electrică şi putem vinde gigacaloria mai ieftin", spune Boloş. Calculele arată că, la o producţie medie anuală de 40 gigacalorii pe oră, noul CET ar produce şi vinde curent electric de 2,6 milioane euro. "Din banii aceştia, Primăria ar putea subvenţiona gigacaloria astfel încât orădenii să plătească mai puţin pe căldură", explică directorul.

Boloş spune că producţia ar putea creşte odată cu apariţia a noi fabrici în parcul industrial, fapt care ar face investiţia şi mai profitabilă. Desigur, reabilitarea sistemului de termoficare înseamnă o sarcinăîn plus şi luarea unor măsuri pe moment nepopulare, asumarea unor riscuri şi a unor costuri sociale. Spre exemplu, peste trei ani din cei circa 1.100 de angajaţi ai Electrocentrale, vor mai lucra cel mult 100. Dar alternativă nu există. CET-ul pare "blestemat" să se dezvolte sau să piară...

Revoltaţi că vor fi transferaţi la Electrocentrale şi că vor plăti gigacaloria la 193 lei în loc de 103 lei, cât plăteau până acum la Transgex, orădenii deserviţi de cele trei puncte termice din Ioşia Nord refuză să încheie contracte cu noul furnizor de termie. "Am notificat asociaţiile să vină pentru încheierea contractelor, dar din 43 de asociaţii doar trei au dat curs invitaţiei", spune Daniel Ţigan, şeful secţiei Termoficare din cadrul Electrocentrale, adăugând că din 1 decembrie cele trei puncte termice vor fi deja deservite de CET. "După această dată, asociaţiile vor mai avea la dispoziţie câteva zile pentru a intra în legalitate, după care vom trece la sistarea serviciilor", spune directorul.

Reprezentanţii orădenilor din Ioşia nu se arată însă impresionaţi de ameninţare. "Am discutat cu preşedinţii de asociaţii şi nimeni nu vrea să treacă la CET", spune liderul protestatarilor, Horea Vuşcan. Organizaţi de Vuşcan, deşi acesta nu locuieşte în Ioşia, şefii asociaţiilor vor să organizeze un miting de protest chiar de Ziua Naţională, în faţa Primăriei, după care să atace în instanţă Hotărârile de Consiliu Local privind termia.