Reprezentanţii municipalităţii orădene pregătesc contractarea celui mai mare credit din ultimii zece ani.
"Săptămâna aceasta vom demara negocierile pentru un împrumut de circa 18 milioane euro", spune directorul economic al Primăriei, Nadia Haş. Banii vor fi folosiţi exclusiv pentru cofinanţarea proiectelor europene, dar nici aşa nu vor fi destui!
Proiecte pe datorie
Primăria se pregăteşte să împrumute de la Banca Europeană de Investiţii nu mai puţin de 18 milioane euro, suma reprezentând o treime din veniturile proprii pe care municipalitatea le realizează într-un an. Nevoia de bani e stringentă, pentru ca oraşul să asigure contribuţia proprie la derularea proiectelor europene demarate la sfârşitul anului trecut şi care trebuie finalizate anul acesta.
"Ne aşteaptă un 2015 greu, fiindcă oraşul va implementa cele mai mari investiţii de după 1989. Bugetul local va trebui să dispună de fonduri suficiente pentru a acoperi cofinanţarea proiectelor şi cheltuielile neeligibile, altfel riscăm blocarea lucrărilor", explică Nadia Haş (foto), directorul economic al Primăriei.
Cum pentru proiectele de infrastructură cu fonduri europene contribuţia bugetului local poate depăşi 50% din valoarea investiţiilor, municipalitatea se pregăteşte de cheltuieli consistente.
Bani de bani
Lista de priorităţi întocmită de angajaţii Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională începe cu cheltuielile pentru construirea drumului rapid ce va lega podurile Dragoş Vodă şi Theodor Neş de-a lungul liniei ferate. Din cele peste 16 milioane euro, cât valorează toată investiţia, municipalitatea va trebui să contribuie cu 11 milioane euro. Oraşul şi-a asumat plata din buzunarul propriu a unor lucrări adăugate proiectului iniţial: finalizarea podului Dragoş Vodă, reabilitarea străzii Făcliei şi construirea bretelelor de acces la drum. Urmarea? Acum e bun de plată!
Municipalitatea mai are nevoie, de asemenea, de 8,8 milioane euro pentru a-şi achita contribuţia la proiectul aquapark-ului Nymphaea, câte 1,1 milioane lei pentru cofinanţarea pasajelor supraterane peste DN 76 Oradea-Deva şi DN 79 Oradea-Arad, plus 700.000 euro pentru amenajarea grădinii din Dealul Ciuperca. Cap la cap, pentru toate acestea e nevoie, urgent, de cel puţin 21,6 milioane euro. Cu 3,6 milioane euro peste suma pe care municipalitatea se pregăteşte s-o împrumute!
Anul creditelor
Deşi ameţitoare, suma vehiculată nu acoperă nici pe departe necesarul de lichidităţi al oraşului. Potrivit estimărilor DMPFI, bugetul local va trebui să contribuie, în total, cu 33 milioane euro la proiectele europene rămase în implementare până la sfârşitul anului, a căror valoare cumulată este de 150 milioane euro.
În plus, oraşul are nevoie şi de un fond de rezervă. "Probabil vom fi nevoiţi să mai contractăm un nou credit sau să accesăm o linie de finanţare din care să facem trageri la nevoie. Decizia va aparţine conducerii Primăriei", spune Marius Moş (foto), directorul DMPFI. Potrivit acestuia, "rezerva strategică" e necesară pentru a acoperi eventuale sincope de finanţare în cazul în care bugetul UE sau cel de stat nu vor vira la timp propriile contribuţii.
Situaţiile neprevăzute, care pot bloca lucrările din lipsă de bani, în condiţiile în care au şi aşa termene de predare extrem de strânse, pot fi diverse: de la întârzierea decontărilor ca urmare a birocraţiei autorităţilor de management, până la aplicarea unor corecţii financiare ca urmare a unor suspiciuni de nereguli. Iar exemplele de până acum sunt destule!
Un minus de 1,3 milioane euro!
Anul trecut, pentru 34 de proiecte în derulare, DMPFI a primit 19 penalizări. Numai în luna decembrie, autoritatea de management de pe lângă Ministerul Mediului a aplicat municipalităţii o "corecţie preventivă" de 25% din avansul de 5,5 milioane euro ce trebuia acordat constructorilor Elsaco Engineering şi STC Italia pentru viitoarea centrală pe gaz. Corecţia, de 1,3 milioane euro, este cea mai mare din istoria oraşului!
Dacă vrea ca lucrările să se deruleze în ritmul programat astfel încât să fie finalizate la 31 decembrie 2015, Primăria va trebui să plătească această sumă din bugetul local, urmând să-şi recupereze paguba de la Minister. "Nu ştim pentru ce a fost aplicată această corecţie preventivă şi aşteptăm motivarea Ministerului pentru a formula un punct de vedere. La nevoie ne vom judeca", spune directorul Moş.
În proces
De altfel, un proces cu finanţatorii de la Bucureşti nici nu ar fi o premieră. Juriştii municipalităţii pregătesc o acţiune în instanţă pentru recuperarea a 700.000 euro, tot de la Ministerul Mediului, care a aplicat o corecţie de 5% proiectului de reabilitare a magistralelor I şi II de termoficare.
Auditorii Ministerului susţin că municipalitatea a îngrădit accesul la licitaţie al firmelor europene, completând condiţiile de calificare la licitaţie prin note publicate doar în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, nu şi printr-o erată în Jurnalul Oficial al UE. Funcţionarii Primăriei consideră însă că penalizarea e abuzivă, deoarece în jurnalul european se publică doar anunţurile de licitaţii, ceea ce au făcut, nu şi clarificările ulterioare.
Cine are dreptate va decide, aşadar, instanţa de judecată. Oricum, pentru municipalitate sentinţa contează doar dintr-un singur punct de vedere: ea va stabili nu dacă oraşul va trebui să se îndatoreze, ci cu cât!
LIBER LA ÎMPRUMUTURI
Au crescut veniturile oraşului
În ciuda sumelor pe care va trebui să le împrumute municipalitatea anul acesta, finanţiştii Primăriei nu-şi fac griji cu privire la rambursarea creditelor. Conform legii, gradul de îndatorare a unei unităţi administrativ-teritoriale poate ajunge până la 30% din media veniturilor proprii din ultimii trei ani. Pe fondul creşterii veniturilor proprii, plafonul maxim de 15 milioane euro rezervat în 2014 pentru plata datoriilor Oradiei a urcat anul acesta la circa 15,5 milioane euro. "Gradul de încasare a veniturilor proprii a crescut îndeosebi la impozitele persoanelor juridice, pe fondul îmbunătăţirii activităţii de executare silită", explică directorul economic Nadia Haş.
Pe de altă parte, deşi plafonul de îndatorare este de 30%, Primăria Oradea e încă departe de a-l atinge. La sfârşitul anului trecut, gradul de îndatorare a oraşului a fost de 19,19%, peste nivelul de 14,72% din anul 2013 şi mai mic decât procentul de 19,35% estimat pentru 2015.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.