Kiss preferă leii: Şeful UDMR Bihor vrea ca românii care s-au împrumutat în valută să-şi poată achita datoriile anticipat, ieftin şi în lei

La şase ani după ce a propus construirea unui cartier de locuinţe la preţuri accesibile dar a eşuat, şi la mai bine de un an şi jumătate după ce a cerut amnistierea fiscală a bugetarilor care aveau de restituit bani către stat şi a reuşit, liderul UDMR Bihor Alexandru Kiss are o nouă propunere seducătoare.

De data aceasta Kiss vrea, nici mai mult, nici mai puţin, decât ca românii care s-au împrumutat în valută să poată returna anticipat creditele în lei, iar datoria să fie micşorată prin raportarea nu la cursul euro-leu de acum, ci la cel - mult mai avantajos - care era valabil la încheierea contractelor de împrumut. Care e "ingineria" financiară născocită de Kiss şi ce şanse de succes are după ce a fost asumată de şefii locali ai partidelor şi de 13 din cei 15 parlamentari ai judeţului vă spune BIHOREANUL.

Grijă pentru datornici

Pe nepusă masă, vinerea trecută, presei din Oradea i-a fost oferit un spectacol cum n-a mai văzut decât o singură dată, în luna ianuarie a acestui an, când şefii filialelor celor cinci partide parlamentare, plus senatorii şi deputaţii acestora, au semnat un pact pentru ca Oradea să devină centrul uneia dintre viitoarele regiuni administrativ-teritoriale.

De data aceasta, aceiaşi şefi de partide, împreună cu 13 din cei 15 parlamentari ai judeţului (au lipsit doar deputatul PPDD Ioan Hulea şi ministrul Lucia Varga), au fost chemaţi să iscălească un document ce are în vedere rezolvarea unei probleme stringente pe care o au sute de mii de "oameni de rând". E vorba de persoanele care au luat credite în valută şi care, din 2008 încoace, s-au trezit că au de plătit rate ce reprezintă nu o zecime sau un sfert din salariu, ca atunci, ci jumătate sau chiar mai mult din veniturile lunare, ceea ce şi explică faptul că, potrivit statisticilor Băncii Naţionale, 80% din titularii creditelor au întârzieri la plata ratelor.

Pentru toţi aceştia, preşedintele UDMR Bihor, Alexandru Kiss, vrea modificarea Ordonanţei de Urgenţă 50/2010 privind creditele de consum, în aşa fel încât persoanele fizice (nu şi firmele!) să poată rambursa anticipat creditele, integral sau parţial, luând ca reper cursul de schimb din momentul contractării împrumutului, nu pe cel de acum, cu un euro mult mai scump faţă de leu. Altfel spus, băncile ar urma să împartă cu clienţii riscul valutar, în aşa fel încât devalorizarea monedei naţionale, în care românii sunt plătiţi, să nu le îngreuneze posibilitatea de rambursare a creditelor luate în euro, dolari, franci elveţieni sau orice altă monedă străină.

Criza, din vina băncilor

"Ne-am gândit că tot mai mulţi oameni au probleme cu plata creditelor din cauza crizei, dar nu oamenii sunt vinovaţi de criză şi nici politicienii, ci băncile, aşa că ar fi corect ca băncile să suporte riscul valutar şi ele, împreună cu clienţii", a motivat Kiss la semnarea acordului de colaborare, ce prevede ca toţi politicienii din Bihor să susţină modificarea legislaţiei.

"Dacă acordul va fi continuat sub forma unei iniţiative legislative şi aceasta va fi aprobată de Parlament, sute de mii de persoane fizice, cetăţeni români, ar putea scăpa mai ieftin, plătind către bănci sume mai mici decât în prezent pentru creditele în valută", a sintetizat Kiss miza propunerii. Mai mult, a spus el, nu doar datornicii ar avea de câştigat, ci şi economia şi statul, pentru că banii pe care românii nu i-ar mai da băncilor ar fi cheltuiţi pe piaţă, deci s-ar stimula consumul, comerţul şi, implicit, producţia. "Cred că oamenii ar face economii de vreo 50 de miliarde de lei, după cum am calculat eu, iar aceşti bani ar putea circula pe piaţă, pentru consum şi producţie, în loc să meargă la bănci, care majoritatea sunt străine", a explicat iniţiatorul.

Electricianul lui Kiss

Şeful UDMR Bihor a dezvăluit că ideea modificării legii creditelor în favoarea celor care au luat împrumuturi în valută i-a venit pornind de la un caz real, al unui angajat al său, electrician, care acum cinci ani a împrumutat de la BRD o sumă în valută pentru construirea unei case, dar căruia între timp îi este tot mai greu să achite datoria, atât din cauza scumpirii euro, cât şi a scăderii veniturilor salariale.

"Omul a contractat în aprilie 2008 un credit ipotecar de 65.000 de euro. Atunci, un euro era 3,6 lei, deci echivalentul creditului a fost de 234.000 lei. Acum, mai are de dat încă 60.500 euro, iar un euro este 4,4 lei. Dacă acest curs ar rămâne aşa, ar avea de rambursat echivalentul a 266.200 lei, deci mai mult decât în 2008, în condiţiile în care deja a plătit rate neîncetat ! Dacă legea se modifică, ar putea face o refinanţare şi ar plăti restul de credit în lei, la nivelul cursului de schimb de la data încheierii creditului, adică 60.500 euro înmulţit cu 3,6 lei, ceea ce înseamnă 217.800 lei, mult mai puţin decât cei 266.200 lei pe care trebuie să-i dea dacă nu se schimbă legea. Diferenţa care ar rămâne omului ar fi de 48.400 lei, adică 11.000 de euro, pe care i-ar putea cheltui în alte scopuri", a explicat Kiss.

De la valută la lei

În urma "simulării" astfel prezentate, cei 13 parlamentari bihoreni au semnat acordul prin care se obligă să susţină modificarea OG 50/2010 prin completarea cu două noi articole. Unul prevede că "rambursarea anticipată, totală sau parţială, a creditelor şi dobânzilor aferente creditelor în valută se poate face în moneda în care a fost acordat creditul, în moneda de referinţă (n.r. - care în România este euro) sau în moneda naţională, în funcţie de opţiunea titularului creditului".

Cel de-al doilea articol are trei alineate: "În cazul rambursării în lei a creditelor acordate în altă monedă, acestea se vor recalcula la solicitarea titularului creditului", "la recalcularea în lei a creditului se va ţine cont de ratele lunare şi dobânzile achitate", şi - cel mai important detaliu - "valoarea creditului rămas de rambursat, prin recalcularea în lei, se determină prin înmulţirea soldului creditului cu cursul de schimb mediu lunar stabilit de BNR pentru moneda în care s-a acordat creditul sau moneda de referinţă a creditului din luna în care a fost încheiat contractul de creditare".

Cu câr-cu mâr

Deşi au semnat cu toţii acordul propus de liderul UDMR, pentru că nu "ar da bine" să se opună unei iniţiative care măcar teoretic ar fi în folosul alegătorilor, obligându-se să depună o iniţiativa legislativă în acest sens, nu toţi parlamentarii au fost convinşi de finalitatea sau de pragmatismul acesteia.

Cea mai pertinentă observaţie a făcut-o deputatul liberal Ioan Cupşa (foto), de profesie avocat, care a atras atenţia că propunerea ar putea fi respinsă din motive juridice, fiindcă se referă la contracte din trecut, remarcând totodată că, dacă totuşi va fi aprobată, de ea ar beneficia doar cetăţenii care şi-ar permite o refinanţare pentru rambursarea anticipată a creditului, nu şi ceilalţi, "care abia reuşesc să plătească ratele lunare". "Poate ar fi mult mai util ca pe viitor să intervenim cu restricţii asupra dobânzilor pe care le pot percepe băncile şi să lucrăm şi la o lege privind insolvenţa persoanelor fizice, pentru a proteja cetăţenii în faţa abuzurilor creditorilor atunci când nu-şi pot plăti datoriile, astfel încât să nu fie evacuaţi din case", a argumentat Cupşa.

"E o idee foarte bună, pentru că din 2008 mulţi români care au credite suportă nu doar scumpirea euro, dar şi scăderea salariilor, astfel că mulţi nu mai pot să-şi achite creditele", a spus, în schimb, colega de partid a lui Cupşa, Florica Cherecheş. La fel ca ea, au apreciat ideea lui Kiss şi preşedinţii PSD Ioan Mang şi PDL Gavrilă Ghilea, aceştia afirmând că iniţiativa ar putea ajuta zeci de mii de familii.

Nu se poate!

Pe cât de îmbucurătoare ar fi pentru datornici posibilitatea de a achita în lei creditele contractate în valută, şi încă la un curs de schimb valutar avantajos, pe tot atât de circumspecţi sunt consultanţii financiari şi bancherii consultaţi de BIHOREANUL. "Eu cred că băncile îşi plătesc deja lăcomia prin faptul că nu-i pot executa pe mulţi clienţi, dar cred în egală măsură că şi clienţii băncilor trebuie să strângă din dinţi şi să-şi plătească riscurile, pentru că unii s-au băgat în credite cu capul înainte", spune Dacian Palladi (foto).

Bancherii sunt şi mai categorici. Angela Giuşcă, manager la ING Bank, afirmă că modificarea legislaţiei privind creditele ar fi incorectă. "Clientul unei bănci şi-a asumat un risc la încheierea contractului, la fel şi-a asumat însă şi banca. Acum, clienţii sunt supăraţi că euro a urcat, dar dacă ar fi coborât, cine ar mai fi vrut să schimbe legea?", spune Giuşcă, adăugând că, odată semnate contractele de creditare, nicio lege nu mai poate acţiona retroactiv. Iar pe viitor o asemenea reglementare nu prea are sens, adaugă ea: "ING, de pildă, nu mai acordă credite în valută din 1 ianuarie 2013, tocmai pentru a nu crea dificultăţi clienţilor. Iar clienţii care continuă să ia credite în valută de la alte bănci fiţi siguri că ştiu la ce riscuri se expun şi că raportul euro-leu le poate deveni dezavantajos!".

Una peste alta, rămâne de văzut dacă în această poveste apărătorul micilor David care s-au împrumutat peste măsură ar putea, dacă nu să învingă Goliatul sistemului bancar, măcar să obţină o remiză...

KISS CEL INGENIOS
Scor la "meciuri" precedente: 1-1

Recunoscut ca unul dintre cei mai surprinzători politicieni bihoreni, poate şi pentru că înainte de a intra în politică a fost om de afaceri, preşedintele UDMR Bihor nu se află la prima idee spectaculoasă prezentată ca fiind în favoarea unor categorii mai mari de cetăţeni.

În urmă cu circa şase ani, când deţinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, Alexandru Kiss a lansat un proiect de construire a unor blocuri de locuinţe care să fie vândute la preţuri mici mai ales pentru tineri, pe amplasamentul fostelor unităţi militare de grăniceri din Calea Aradului. Realizat de firma Selina, proiectul Luceafărul s-a încheiat însă cu construirea unui cartier unde, dimpotrivă, apartamentele au preţuri mari, ceea ce a şi făcut să nu fie nici acum vândute în totalitate.

Pe de altă parte, la finele anului 2011, acelaşi Kiss a avut ideea amnistierii fiscale a funcţionarilor puşi să restituie sume de ordinul miilor de lei primite sub formă de sporuri, pe care Curtea de Conturi le-a considerat post-factum ca nelegale. Iniţiativa sa, susţinută în Parlament întâi de fostul senator Cseke Attila şi apoi şi de parlamentarii USL, a fost legiferată după schimbarea Guvernului PDL condus de Mihai Răzvan Ungureanu şi instalarea primului Guvern Ponta.