Ioan Cupşa, vicepreşedintele Comisiei juridice speciale a Parlamentului: "Infractorii pot să rămână şi liberi, şi cu banii"

Aflat la al doilea mandat de deputat, avocatul orădean Ioan Cupşa, membru în aşa numita comisie Iordache, explică cititorilor BIHOREANULUI cele mai importante modificări aduse Codului penal şi Codului de procedură penală prin cele 327 şi respectiv 71 amendamente votate de parlamentarii PSD, ALDE şi UDMR.

"Ar scăpa de răspundere nu doar politicienii acuzaţi de corupţie ori autorii unor tâlhării, violuri, crime, acte de terorism, ci şi funcţionarii care şicanează, abuzează simpli cetăţeni şi firme", avertizează Cupşa. Concluzia sa e netă: noile Coduri sunt dedicate infractorilor, fără nicio preocupare pentru victime.

- Numărul modificărilor aduse Codurilor e enorm. Înainte să fie votate în comisia Iordache de parlamentarii puterii, opoziţia le-a cunoscut din timp?

- La unele am avut acces, la altele nu. Din a doua categorie face parte modificarea articolului din Codul penal privind abuzul în serviciu, care îl scapă pe Liviu Dragnea de condamnare în procesul angajării la DGASPC Teleorman a unor persoane care lucrau de fapt pentru PSD Teleorman. Luni întregi, PSD a spus că pune prag valoric, ba 200.000 de euro, ba 200.000 lei, deci peste prejudiciul din acea speţă. Apoi, chiar la finalul ultimei şedinţe a comisiei, fix înaintea votului final din plen, ne-am trezit cu un prag mic, salariul mediu pe economie (n.r. - 1.900 lei), dar şi cu redefinirea infracţiunii prin golirea de conţinut: va mai fi abuz doar dacă făptuitorul a urmărit şi a obţinut foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude de gradul I şi II. Amendamentul nici n-a fost dezbătut, doar votat fără discuţii.  

De altfel, lipsa argumentaţiei a definit tot demersul PSD, ALDE şi UDMR pentru mutilarea legislaţiei penale. Or, în aplicarea unei legi, e esenţială cunoaşterea scopului avut în vedere de legiuitor la adoptarea unei norme juridice. Acest scop e relevat de însuşi felul în care îşi argumentează iniţiativa. Eu am cerut de fiecare dată să spună ce scop au urmărit, să argumenteze, dar singurul răspuns a fost că ei sunt majoritari şi fac ce vor pentru că au votul alegătorilor.

"Cetăţeanul va fi afectat direct"

- De ce este gravă dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu?

- Dacă un primar îţi este prieten, de exemplu, îţi poate elibera o autorizaţie de construcţie chiar şi în Parcul Petofi, fără să răspundă penal. Sau, dimpotrivă, poate refuza să-ţi dea o adeverinţă la care ai dreptul, fără să păţească nimic. La fel, poate cumpăra de la tine un autobuz cu 5 milioane de euro eludând legea achiziţiilor publice şi nimeni nu-i poate face nimic, pentru că deşi a încălcat legea şi a urmărit un scop patrimonial, foloasele nu sunt direct pentru el, ci pentru tine. Implicit, recuperarea prejudiciului va deveni imposibilă, aşa că societatea rămâne cu paguba. Cetăţeanul, chiar dacă are impresia că nu-l afectează schimbarea Codurilor, va fi afectat direct, în viaţa de zi cu zi, în activitatea economică dacă are o firmă, dacă are un proces pe mejdie cu vecinul etc.

- A fost dezincriminată total şi neglijenţa în serviciu, indiferent de gravitatea urmărilor.

- Neglijenţa în serviciu ar trebui urmărită penal, sigur, numai dacă efectele sunt grave, dar puterea a abrogat-o cu totul, ceea ce este absolut periculos. Cum să nu răspunzi penal atunci când, ca urmare a neglijenţei în serviciu, mor nou-născuţi într-un incendiu, ca la Maternitatea Giuleşti, sau tineri, ca în cazul Colectiv, ori dacă se prăbuşeşte un pod sau dacă cineva, trăgând un heblu greşit la Cernavodă, produce un accident nuclear?

"Se urmăreşte lipsirea de mijloace a procurorului"

- Ce alte modificări s-au făcut şi ce efecte sunt posibile?

- Una din cele mai cunoscute e posibilitatea audierii victimei în prezenţa agresorului, a unei femei violate de faţă cu violatorul, a unui funcţionar de faţă cu şeful, a victimei traficului de droguri sau de persoane de faţă cu traficantul. O altă aberaţie e că dacă la un an după deschiderea unui dosar nu începe urmărirea in personam procurorul trebuie să-l claseze. Acum câteva luni, a fost violată şi ucisă o fetiţă de 5 ani şi încă n-a fost identificat făptuitorul. După câteva luni, din cauza PSD, ALDE şi UDMR, procurorul va trebui să închidă dosarul. Apoi, dacă la o percheziţie autorizată în legătură cu o anume infracţiune, să zicem fraudă informatică, procurorul descoperă înregistrări sau înscrisuri ce indică sau chiar probează altă infracţiune, de pildă o crimă, trebuie să obţină un nou mandat. De fapt, se urmăreşte lipsirea de mijloace a procurorului aşa încât să-i restrângă posibilitatea de a dovedi o infracţiune.

La fel se întâmplă cu înregistrările, pe care iniţial cei de la putere au vrut să le elimine total ca probe. Au făcut o concesie, permiţând folosirea lor, dar numai dacă sunt realizate în spaţii publice. Ce se va întâmpla cu înregistrarea unei infracţiuni în spaţii private? La fel, au admis doar înregistrările făcute de subiecţii infracţiunii, dar filmarea cu telefonul mobil a unui terţ nu va fi probă. Absolut aberant!

Mărturia devine un moft: acum este o obligaţie legală şi oricine răspunde pentru ascunderea adevărului. Pe viitor va fi opţională dacă cineva spune că se poate autoincrimina. Infracţiunea de favorizare a infractorului a fost redefinită şi ea, aşa încât un suspect va putea fi favorizat şi printr-o expertiză fără ca autorul acesteia să răspundă penal. Vă daţi seama câte firme vor fi afectate în litigii comerciale?

"Se favorizează infractorul vicios"

- O modificare fundamentală este că infracţiunile vor fi pedepsite mai blând, dar a-i numi "penali" pe condamnaţi va deveni infracţiune. Practic, legea e întoarsă pe dos.

- Reducerea limitelor de pedeapsă este extrem de gravă, pentru că duce şi la o prescripţie mai rapidă. La abuzul în serviciu, termenul de prescripţie a fost redus de la 8 la 5 ani, deci dacă a comis fapta în iunie 2013, infractorul îţi râde deja în nas. O mulţime de infracţiuni nu vor mai putea fi urmărite doar pentru că se vor prescrie mai repede.

O altă modificare nenorocită priveşte concursul de infracţiuni şi favorizează infractorul vicios. Vă dau exemplul unei persoane care a săvârşit trei tâlhării. Acum, pentru fiecare se stabileşte o pedeapsă, să zicem la prima a smuls lănţişorul unei femei – 2 ani şi jumătate, la a doua tâlhărie i-a dat şi un pumn – 3 ani, la a treia a lovit şi copilul din braţele femeii – ia 3 ani şi 6 luni. Acum se aplică pedeapsa cea mai mare, 3 ani şi jumătate, plus câte o treime din pedepsele pentru celelalte fapte, deci rezultă o pedeapsă de 5-6 ani, să zicem. Pe viitor, indiferent câte tâlhării are la activ, infractorul va primi un singur spor de pedeapsă, de maximum 3 ani. Deci, e stimulat să comită mai multe infracţiuni, e încurajat infractorul vicios. Fie că săvârşeşte două fapte, fie că săvârşeşte nouă, riscă aceeaşi pedeapsă.

Dar vor fi probleme şi la fapte care nu ţin de corupţie sau de violenţă. S-a înlăturat infracţiunea comisivă prin omisiune, adică răspunderea penală pentru încălcări contractuale. Dacă îţi laşi copilul cu bona cu care ai contract şi pleacă în oraş, iar copilul păţeşte ceva, aceasta nu mai răspunde penal, pentru că a încălcat doar o obligaţie contractuală. Dacă organizezi un eveniment şi contractezi o ambulanţă, dar echipajul nu vine sau pleacă după ce face act de prezenţă, iar un spectator nu primeşte îngrijiri pe loc şi moare, membrii acestuia nu mai au nicio răspundere penală.

În schimb, concomitent cu scăparea infractorilor, se urmăreşte incriminarea magistraţilor şi chiar şi a jurnaliştilor prin interdicţia de a face referire la "penali", sub sancţiunea închisorii între 6 luni şi 3 ani. Se urmăreşte punerea sub tăcere a oricărei anchete şi oricărui proces.

Date fiind numeroasele modificări de acest fel, se poate spune că ele lovesc însăşi civilizaţia, care nu poate exista în afara ordinii de drept. Or, ordinea de drept înseamnă că legea este dreaptă şi respectată.

Şi liberi, şi cu banii

- Autorii noilor Coduri spun că hoţul nu trebuie băgat la puşcărie, ci doar să recuperezi banii, dar au îngreunat atât confiscarea specială, cât şi confiscarea extinsă. Publicul nu cunoaşte detalii tehnice, le explicaţi pe scurt?

- Confiscarea specială înseamnă recuperarea unor bunuri provenite din săvârşirea unor infracţiuni a căror provenienţă a fost dovedită. Confiscarea extinsă este recuperarea şi acelor bunuri pentru care nu există probe că provin din infracţiuni, dar există un dezechilibru vădit între averea infractorului şi veniturile sale licite, astfel încât confiscarea poate fi extinsă asupra părţii de avere ce excede dobândirii licite. Acum, puterea impune dovedirea cu probe certe a provenienţei dintr-o anume infracţiune a fiecărui bun, ceea ce îngreunează la maximum posibilitatea confiscării. În plus, confiscarea extinsă nu mai e permisă când infractorul îşi trece bunurile pe numele unei rude decât dacă se dovedeşte că acea rudă ştia că bunurile respective provin dintr-o infracţiune. Deci, infractorii pot şi să rămână liberi, şi cu banii.

- S-a introdus şi o invenţie absolută: "obligativitatea aplicării deciziilor CCR ca lege penală mai favorabilă", deşi CCR nu este legiuitor, nu face legi. Mai există aşa ceva undeva în lume?

- PSD a transformat deciziile CCR, care într-adevăr sunt generale şi obligatorii, dar nu sunt acte normative în sine, cu scopul ca prevederile lor favorabile să poată fi aplicate şi celor deja condamnaţi. Dar deciziile CCR nu sunt legi şi nu pot retroactiva, chiar în Constituţie scrie expres că nu au caracter normativ şi că produc efecte numai pentru viitor.

"Folosim toate mijloacele legale"

- Aţi făcut parte din echipa PNL care a contestat la CCR atât modificările legilor justiţiei, cât şi ale Codurilor. Ce argumente aţi folosit?

- Numai pe Coduri contestaţiile au, fiecare, peste o sută de pagini, multe critici le-am formulat în acord cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, cu care ne-am consultat permanent. Am subliniat că textele suferă de neclaritate, impredictibilitate în interpretare şi imprevizibilitate în aplicare, adică motive de neconstituţionalitate, pentru că una dintre condiţiile legislaţiei e să fie clară şi predictibilă, să poată fi înţeleasă de cetăţeanul care trebuie să se conformeze şi unitar interpretabilă de cei care o aplică.

Apoi, am arătat motivele de neconstituţionalitate pe fond, amendament cu amendament. De exemplu, că nu pot fi reduse termenele de prescripţie şi încurajate valuri de pensionări fiindcă se împiedică buna funcţionare a autorităţii judecătoreşti şi însăşi înfăptuirea actului de justiţie.

Un alt motiv e că modificările încalcă prevederile Convenţiei de la New York pentru combaterea corupţiei, ratificată de România prin Legea 365/2004, care în descrierea abuzului în funcţie, de exemplu, nu condiţionează ca folosul să fie material, poate fi şi un folos sexual, nici ca el să fie doar "pentru sine". Însăşi Constituţia României spune că prevederile din tratatele internaţionale prevalează celor din legislaţia naţională.

Pentru cititori vreau să precizez că facem aceste demersuri de atac la CCR nu pentru că ne dorim să umplem puşcăriile, dar ne dorim ca cetăţenii, conştienţi de faptul că pot răspunde penal, trebuie să se abţină de la încălcarea legii.

- Ce şanse daţi sesizărilor dacă CCR s-a dovedit puternic politizat şi are o majoritate apropiată puterii, chiar preşedintele fiind fost senator PSD?

- Suntem datori să folosim toate mijloacele legale pentru a ne opune acestor modificări aberante, iar până acum am făcut-o inteligent şi cu succes, niciuna nu a devenit efectivă. Sper că nu doar le amânăm, ci chiar vom împiedica transformarea legilor pentru infractori.

"UDMR a participat activ"

- După ce a ajutat serios PSD şi ALDE, mai poate fi UDMR un partener pentru PNL pe viitor?

- UDMR a participat activ în comisia Iordache la schimbarea legislaţiei penale până în ziua adoptării Codului penal, când brusc au zis că nu votează, dar au asigurat cvorumul necesar PSD şi ALDE. Despre o viitoare înţelegere cu UDMR mi-e greu să mă pronunţ, nu m-a preocupat subiectul. Nu ştiu ce poate aduce viitorul, ştiu doar ce îmi doresc eu, şi anume ca forţele de dreapta să se coalizeze, să câştige alegerile şi din 2020 să guverneze fără compromisuri. Deja am început o colaborare cu colegii din USR, luându-i parteneri în sesizările către CCR.

- PNL e acuzat că are destui membri care s-ar bucura de noile Coduri. Ce face pentru a scăpa de "penali"?

- PNL are şi a aplicat încă din 2016 un statut care spune că este suficient ca un membru să fie trimis în judecată pentru a pierde sprijinul politic pentru orice funcţie aleasă. Dovadă cazul Ludovic Orban, care a şi renunţat la orice poziţie în partid şi la candidatura la Primăria Capitalei, cazurile George Scripcaru şi Dorin Florea, care nu au mai candidat în numele PNL la Primăria Braşov şi la Târgu Mureş... Nu cunosc în prezent niciun caz în care un membru PNL să-şi dorească masacrarea legislaţiei penale, ca dovadă că atunci când procurorii au cerut ridicarea imunităţii unui coleg, noi am votat totdeauna pentru a lăsa justiţia să-şi facă treaba, iar respectivul să îşi susţină nevinovăţia în instanţă.