Interceptări în dosarul cărnii: Preţul pot să-l şterg, eu pot să fac cu din-ăla, cu corectoru'

Administratorul uneia dintre firmele implicate în dosarul cărnii spunea, într-o discuţie la telefon, că poate şterge preţul afişat pe produse: "Nu eşti obligat să le-arăţi...preţul pot să-l şterg, eu pot să fac cu din-ăla, cu corectoru", potrivit interceptărilor din referatul procurorilor DIICOT.

Anchetatorii susţin că frazele despre ştergerea preţului au fost spuse de Bogdan-Radu Curticiu, administratorul firmei SC Michelangelo SRL, după ce acesta a aflat de la unul dintre liderii reţelei, respectiv de la Sorin Seleşiu, că organele de control fiscal au demarat o acţiune ce vizează verificarea legăturilor dintre societăţile comerciale care ar fi fraudat statul român cu peste 23 de milioane de lei.

Într-o altă conversaţie telefonică interceptată, Seleşiu îi cerea administratorului unei alte societăţi, Anei Drelciuc, să nu recunoască, în faţa organelor fiscale, tranzacţiile făcute.

"Seleşiu: Dumneavoastră n-aţi lucrat. Ziceţi că nu aveţi, n-aţi lucrat şi gata, atât...

Drelciuc: ...ăia o să spună c-o venit la mine-n curte şi-o descărcat şi ce am făcut eu cu documentele cu care am lucrat? Iar eu documente am, da, am de la Michelangelo, nu de la Riviera... Cine-i Riviera Trading, ştiţi?

Seleşiu: ...un furnizor de-al meu

Drelciuc: ...bine, haideţi. O să-i spun că marfa mea e de la Michelangelo, nu de la Riviera Trading".

În plus, din discuţiile surprinse de anchetatori reiese şi implicarea un comisar şef din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vărşand, Nicolae-Marius Onica. Acesta, susţin procurorii, avea rolul de a asigura tranzitul maşinilor care transportau carne prin punctul vamal, fără a se înregistra sau aplica sigiliul pe mijlocul de transport.

"Mâine noapte, asta-i... aşa îi omu (Marius-Nicolae Onica)...Trebuia să fie doctoru' la servici şi nu-i la servici numa' mâine noapte... unu, ăla primu de luni şi astelalte le ţin pentru mâine noapte...", spunea Seleşiu, într-o discuţie cu administratorul unei alte societăţi, Daniela Grumăzescu.

Seleşiu i-a mai spus acesteia că, la momentul în care marfa va ajunge la Iaşi, va fi întocmit şi circuitul documentelor care să ateste achiziţiile/livrările fictive între mai multe societăţi comerciale, cu scopul de a se ascunde provenienţa intracomunitară a produselor de carne, se mai arată în referatul cu propunerile de arestare din dosar.

"Edificator cu privire la circuitul fictiv în care este implicată SC Medasimpex SRL este discuţia telefonică din data de 20.12.2013 când Drelciuc Ana i-a cerut lui Seleşiu Sorin: 'vreau o factură de pulpe şi dup-aia ţi-o dau înapoi, numa fă-mi... Mâine am control pe-aicea', întrucât societatea comercială din Piatra Neamţ făcea obiectul unei verificări din partea Direcţiei Antifraudă. În acelaşi context, Drelciuc Ana a solicitat lui Seleşiu Sorin ca transportul de marfă care urma să-l primească, să ajungă la sediul societăţii după terminarea programului tocmai cu scopul de a nu fi luat în evidenţă de organele de control", spun anchetatorii.

Zece persoane au fost arestate în dosarul de evaziune fiscală şi punere în circulaţie de produse din carne alterată, după ce au fost reţinute de procurorii DIICOT. Şase dintre aceste persoane au primit mandate de arestare emise de Tribunalul Bucureşti, iar celelalte patru, de la Curtea de Apel Bucureşti.

În acest dosar, procurorii DIICOT - Structura Centrală au făcut 102 percheziţii domiciliare în 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă, a informat DIICOT.

Prejudiciul produs de membrii celor două grupări a fost estimat la peste 15 milioane de euro.

Potrivit anchetatorilor, membrii grupărilor infracţionale organizate, structurate pe mai multe paliere, ar fi achiziţionat, prin intermediul unor societăţi comerciale din România, carne şi ouă din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, fără să plătească TVA, conform prevederilor legale, operaţiunile reale fiind evidenţiate în actele contabile. Ulterior, marfa ar fi fost vândută către beneficiarul final, prin adăugarea TVA.

De asemenea, susţin procurorii, există suspiciunea că reţeaua achiziţiona marfă, fără plata TVA, din Olanda, Polonia, Marea Britanie şi Germania, direct prin firme "fantomă" ale reţelei şi apoi o vinde pe piaţa internă, "la negru", la un preţ apropiat de valoarea cu TVA, însă mult sub preţul pieţei, "fapt ce reprezintă concurenţă neloială în raport cu societăţile comerciale ce derulează acelaşi tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale".

O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrarea, de către marii producători de pe piaţa de carne din România, de marfă către societăţi comerciale din Bulgaria şi Ungaria, de unde marsa se întorcea în România, prin societăţi de tip "paravan", care ulterior erau abandonate, iar produsele erau vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile, potrivit DIICOT.

DIICOT susţine că activităţile infracţionale au fost sprijinite şi de angajaţi de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi de lucrători din cadrul Poliţiei de Frontieră.