Consiliul Local a aprobat marţi rebotezarea podurilor orădene. Hotărârea a fost luată cu 20 de voturi "pentru" din partea majorităţii PNL-UDMR. Cei trei consilieri PSD prezenţi în sală s-au abţinut de la vot.
"Formulă de echilibru"
Potrivit hotărârii adoptate, podul din centrul oraşului, botezat de orădeni Ferdinand după numele pieţei din vecinătate, se va numi Sfântul Ladislau, după numele regelui maghiar care a înfiinţat mănăstirea cu hramul Sfintei Fecioare Maria în jurul căreia s-a dezvoltat ulterior Cetatea şi oraşul Oradea.
PSD-iştii au refuzat să voteze noul nume cu precizarea că nu contestă rolul istoric al regelui maghiar. "Este anormal ca Piaţa Unirii să fie legată de Piaţa Maria şi Piaţa Ferdinand de podul Sfântul Ladislau", a explicat consilierul local Ioan Bonchiş.
În replică, primarul Ilie Bolojan, a spus că botezarea străzilor şi a podurilor este o problemă sensibilă, care trebuie gestionată cu grijă. "Suntem două comunităţi importante care trebuie să găsim o formulă de echilibru astfel încât denumirile române şi maghiare să îşi găsească corespondent în monumentele de for public", a spus edilul.
Podul din centrul oraşului a fost botezat de Consiliul Local cu denumirea de Sfântul Ladislau în ciuda opoziţiei Comisiei Judeţene pentru Atribuire de Denumiri, care a avizat nevaforabil noul nume. "Comisia consideră că este impropriu a se atribui denumirea "Sfântul Ladislau" podului care leagă Piaţa Unirii cu Piaţa Ferdinand, apreciind că această denumire trebuie să creeze ideea de unitate", şi-au justificat poziţia reprezentanţii comisiei. Avizul a fost, însă, doar consultativ, deci nu obligatoriu.
Podul Macio se va numi Mareşal Prezan
În cadrul aceleiaşi şedinţe aleşii orădenilor au mai hotărât botezarea celui mai recent pod orădean, care va face de săptămâna viitoare legătura între străzile Dragoş Vodă şi Făcliei, cu denumirea Mareşal Constantin Prezan. Podul va purta numele eroului din primul război mondial care a pregătit şi condus luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, iar în perioada 1918-1920 operaţiunile militare pentru apărarea Marii Uniri şi alungarea trupelor maghiare bolşevice din Transilvania, Crişana şi Maramureş.
La rândul său, podul Sovata va purta numele Carol I, după regele român cu cea mai lungă domnie, care în 48 de ani a obţinut independenţa de stat a României şi a pus bazele statului român modern.
La fel ca până acum, podul dintre Bulevardul Magheru şi Piaţa Emanuil Gojdu se va numi Dacia, cel care leagă cartierele Ioşia şi Rogerius de-a lungul şoselei de centură se va numi Ovid Densuşianu, iar cel construit de-a lungul bulevardului Decebal va purta în continuare numele regelui dac.
Primarul Ilie Bolojan a precizat că municipalitatea a luat decizia botezării podurilor pentru ca acestea să nu fie botezate de orădeni. "A trebuit să facem atribuirea de denumiri podurilor orădene pentru că altfel riscul era ca denumirile populare care se dau în mod neoficial să se încetăţenească", a spus Bolojan.
Botez pentru Silvaş
El a exemplificat că dacă răspândirea denumirii de Sovata pentru podul care leagă cartierele Ioşia şi Rogerius nu ar fi o problemă, ar fi totuşi nepotrivit ca podul din zona Dragoş Vodă să rămână în memoria orădenilor cu numele de Macio, după investitorul care nu a reuşit să îl construiască.
Pe de altă parte, în cadrul aceleiaşi şedinţe Consiliul a atribuit denumirea de "Parcul Silvaş – zonă de picnic" amplasamentului de la capătul podului Prezan. Direcţia Tehnică a Primăriei urmează să amenajeze zona cu bănci de odihnă, coşuri de gunoi şi un loc de joacă pentru copii şi să elaboreze un regulament privind desfăşurarea activităţilor de picnic în această zonă.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.