Expoziție în premieră, în Anul Titulescu, inaugurată de Adrian Năstase, la Muzeul Țării Crișurilor: „Nu putem accepta războaiele de agresiune” (FOTO)

Fost ministru de Externe în mandatul căruia au fost repatriate osemintele lui Nicolae Titulescu, fostul premier Adrian Năstase a vernisat marți, la Muzeul Țării Crișurilor, o expoziție dedicată „liderului diplomației românești și europene” interbelice.

Năstase a prezentat câteva din piese - fotografii, documente, distincții primite de Titulescu -, vorbind totodată despre importanța demersurilor acestuia împotriva politicilor revizioniste, cum este în prezent cea a Federației Ruse.

„Concepte transformate în norme”

Directorul Muzeului Țării Crișurilor, Gabriel Moisa, predecesorul acestuia, Aurel Chiriac, criticul de artă Ramona Novicov, PS Sofronie, episcopul ortodox al Oradiei, avocatul Ioan Cigan, coloneii în rezervă Dan Poinar și Constantin Moșincat, profesorul și publicistul Florin Ardelean au asistat la vernisarea expoziției, itinerată de la Muzeul de Istorie al Municipiului București și alcătuită din numeroase piese din colecțiile Fundației Titulescu, al cărei președinte este Adrian Năstase, dar și din colecțiile Ministerului de Externe al României.

Expoziția, a precizat profesorul Gabriel Moisa, a fost perfectată de anul trecut pentru acest an, declarat oficial Anul Titulescu (împlinindu-se 140 de ani de la naștere).

Vizitatorii Muzeului Țării Crișurilor, care au la dispoziție o lună pentru asta, pot vedea, de pildă, fotografii ce-l înfățișează pe Nicolae Titulescu alături de alți mari diplomați interbelici ori de membri ai guvernelor României, documente originale, cum ar fi Convenția pentru definirea agresiunii (1933), Pactul Antantei Balcanice, pașapoarte diplomatice, ținuta de ceremonie diplomatică, brevete ale distincițiilor primite, precum și medalii, cum ar fi cea oficială a primei Adunări a Societății Națiunilor (1920, Geneva), Ordinul Steaua României în grad de mare ofițer acordat de Regele Carol al II-lea, platoul de argint prin care Adunarea pentru Integrarea Națională a Indiei i-a conferit, în 1982, la centenarul nașterii, titlul de „Om al secolului pentru pace și înțelegere internațională” etc.

Lui Nicolae Titulescu, a spus Năstase, i se datorează „concepte transformate în norme” ale Dreptului Internațional, începând de la definirea agresiunii unui stat asupra altuia.

„Despre trecut, cu gândul la prezent”

Prezentând colecția de exponate, dar evocând mai ales personalitatea celui mai respectat diplomat pe care l-a avut România, singurul care a fost ales de două ori președinte al Societății Națiunilor (precursoarea ONU de astăzi), Adrian Năstase a subliniat că vorbește „despre trecut, dar cu gândul la prezent”, deoarece Nicolae Titulescu s-a remarcat mai ales prin „statornicia cu care s-a opus politicilor revizioniste”, cum sunt, acum, cele ale Federației Ruse, purtătoarea unui război revizionist împotriva Ucrainei.

„E important să înțelegem ce a însemnat efortul diplomatic într-o perioadă când, la fel ca și acum, războiul era interzis”, a spus Năstase, referindu-se la faptul că, în accepțiunea Societății Națiunilor fixată sub președinția lui Titulescu, „nu puteai începe un război dacă nu încercai 3 luni sau 6 luni o rezolvare pașnică, pe cale diplomatică”.

Năstase a adăugat, însă, că definirea agresiunii (în 1933) a fost adoptată la propunerea ministrului de Externe al URSS Maxim Litvinov, „ceea ce este ciudat” în zilele noastre, având în vedere războiul de agresiune pornit acum de Rusia împotriva Ucrainei.

„Nu putem să acceptăm un război de agresiune al unei țări împotriva altei țări, este un pericol de a se crea precedente”, a mai spus Adrian Năstase, sugerând că Rusia nu este singurul stat care are obiective revizioniste în Europa.

Tot marți, de la ora 17.00, și tot la Muzeul Țării Crișurilor, președintele Fundației Titulescu va dezvolta prezentarea făcută expoziției în cadrul unei conferințe despre activitatea marelui diplomat interbelic.