Crăciunul, sărbătoarea bucuriei și a înțelegerii. „Priviți dincolo de lumini și decorațiuni și amintiți-vă de cei nevoiași”

Sâmbătă sărbătorim Crăciunul, sărbătoarea naşterii lui Hristos, prăznuită în fiecare an pe 25 decembrie. Este o sărbătoare a bucuriei şi a înţelegerii, o zi a darurilor, în care se cântă colinde şi se fac urări, ce reuneşte familii şi prieteni. "Priviţi dincolo de lumini şi decoraţiuni şi amintiţi-vă de cei nevoiaşi", este îndemnul Papei Francisc în acest an, în cel de-al nouălea Crăciun al pontificatului său.

Papa Francisc: „Amintiți-vă de nevoiași”

Papa a transmis acest mesaj la slujba de Crăciun de anul acesta, subliniind că cei indiferenţi faţă de săraci îl ofensează pe Dumnezeu.

"Fraţi şi surori, stând în faţa ieslei, contemplăm ceea ce este central, dincolo de toate luminile şi decoraţiile, care sunt frumoase. Contemplăm copilul", a spus el la slujba la care au participat peste 200 de cardinali, episcopi şi preoţi, după cum scrie Digi24.ro.

Papa Francisc, care a împlinit 85 de ani săptămâna trecută, a spus că pruncul Iisus născut în sărăcie ar trebui să le amintească oamenilor că a-i servi pe ceilalţi este mai important decât să caute statutul sau vizibilitatea socială sau să petreacă o viaţă întreagă în căutarea succesului.

"În această noapte a iubirii, să avem o singură teamă: aceea de a nu ofensa iubirea lui Dumnezeu, de a nu-l răni dispreţuindu-i pe cei săraci cu indiferenţa noastră. Isus îi iubeşte foarte mult, iar într-o zi ne vor primi în rai", a spus el.

Patriarhul Daniel: „Oferiți daruri tuturor celor aflați în dificultate”

În predica rostită la Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Patriarhală de sărbătoarea Naşterii Domnului, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, i-a îndemnat pe credincioși să ofere daruri copiilor, bolnavilor, bătrânilor, tuturor oamenilor aflaţi în dificultate.

De asemenea, el a spus că dreapta credinţă, rugăciunea fierbinte şi viaţa curată sunt „cele mai preţioase” daruri pe care i le oferim lui Hristos nu numai la Crăciun, ci tot timpul vieţii noastre creştine, conform Agerpres.

Crăciunul, de la obiceiuri creștinești, la tradiții păgâne

Crăciunul face parte dintre cele 12 praznice împărăteşti ale bisericilor de rit bizantin. De la debutul secolului XX, a devenit şi o sărbătoare laică, celebrată atât de către creştini cât şi de către cei necreştini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, "darurilor de la Moş Crăciun", după cum notează Wikipedia.

​​Crăciunul este o sărbătoare cu multe rădăcini păgâne, fie că este vorba de banchetele nebuneşti de la Saturnaliile romane sau despre ospeţele cu multă băutură şi cu focuri uriaşe ale popoarelor nord-europene, scrie HotNews.ro. Nu se ştie data exactă a naşterii lui Iisus, iar Crăciunul a devenit oficial sărbătoare bisericească în secolul 4. De atunci, foarte multe s-au schimbat şi o mulţime de influenţe au determinat modul în care este Crăciunul sărbătorit în diverse locuri ale lumii.

Nicio altă sărbătoare nu are în jurul ei atâtea tradiţii şi obiceiuri cum este cazul Crăciunului, de la butucul care se ardea pentru a simboliza moartea şi renaşterea, până la o mulţime de obiceiuri menite să alunge spiritele rele, cum ar fi dansurile cu măşti, pocnetele puternice din bice şi excesele de mâncare şi băutură, mai arată HotNews.ro, redând şi câteva obiceiuri încetăţenite de-a lungul anilor. 

Cum se sărbătorea Crăciunul în comunism

În România, Crăciunul a fost puternic laicizat în comunism. Nu se vorbea de bradul de Crăciun, ci de "pomul de iarnă", iar cadourile erau aduse de Moş Gerilă "împrumutat" de la sovieticul Ded Moroz. Moş Gerilă era mult mai puţin rotofei decât Moş Crăciun şi era o minune dacă aducea şi portocale, mai ales că acestea erau tot mai greu de găsit după 1985, mai arată sursa citată.

În "pomul de iarnă" de acum 60 de ani, de exemplu, se puneau steluţe făcute din staniolul de la bomboanele de pom mâncate anul anterior. Beteală se punea doar dacă se găsea la magazin, dacă nu se găsea se confecţiona un "înlocuitor" din hârtie creponată tăiată în formă de inele sau zale. Uneori pe crenguţe se punea vată, pe post de zăpadă artificială.

HotNews descrie şi cum se sărbătorea Crăciunul la marile case de boieri de odinioară, arătând că în Ajun se mergea obligatoriu la colindat, băieţii (feciorii) strângându-se în cete de colindători.

Seara, la Masa Crăciunului, în Casa Cetei, după ce popa sfinţea bucatele, toţi feciorii cetei se cinsteau cum se cuvine. Pe masă erau, pentru început, înşirate blide încărcate cu răcituri: tobă, caltaboş, cârnaţi afumaţi, piftii, chişcă şi jumări printre sticle de rachiu şi cepe roşii, lucind în oţet.

După răcituri urma ciorba de carne de porc afumată, cu tarhon şi oţet, să dreagă. Masa de colindat continua cu o friptură de carne de porc, cu un cârnat prăjit, lângă ceva cartof şi castroane cu murături. Urmau vinul, fiert şi dulce, după care sarmalele, uriaşe, cu smântână, cu mămăligă şi ardei iute. La final, cozonacii, cu nucă şi cu mac. Nu lipseau, evident, nici ouăle umplute, nici salata de boeuf şi nici petrecerile atât de populare și azi...