Cadou otrăvit: Terenul din Cartierul Tineretului este contaminat cu reziduuri nocive!

Calul de dar nu se caută la dinţi. Aşa şi-au spus şi orădenii care în 2004, când Primăria le-a oferit gratuit parcele pentru construcţia de case în Cartierul Tineretului, le-au acceptat cu bucurie. Cu timpul, mulţi aveau să regrete, întrucât ani întregi n-au beneficiat nici măcar de un singur serviciu urban elementar.

În plus, terenul în sine e un pericol mortal, fiind contaminat cu deşeuri din azbest care pot declanşa boli pulmonare grave, până la cancer. Autorităţile au aflat asta abia săptămâna trecută, de la BIHOREANUL...

Generozitate electorală

În 2003 apărea Legea 15, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea de locuinţe. Potrivit acesteia, orice persoană între 18 şi 35 de ani care nu a deţinut anterior o locuinţă şi nu avea pământ intravilan putea primi în folosinţă gratuită, de la primărie, un lot de 250-500 mp, pentru a-şi construi o casă, singura obligaţie fiind să înceapă lucrările în termen de un an de la intrarea în posesie.

Şefii Primăriei Oradea au intuit imediat potenţialul electoral al legii, astfel că în câteva luni au şi identificat amplasamentul care să fie oferit în baza Legii 15: o suprafaţă aflată în spatele păduricii de la ieşirea din oraş spre Oşorhei, folosită până atunci, cu consimţământul tacit al autorităţilor, ca depozit pentru tot felul de reziduuri industriale.

Momiţi şi uitaţi

Deşi iniţial anunţase că oferă 400 de loturi a câte 250 mp, Primăria a atribuit în 2004 doar 73 de parcele, iar în 2007 alte 197, deoarece pământul era deţinut în cotă indiviză cu mai multe persoane fizice, iar procesul de sistare a indiviziunii a durat. Fericiţii posesori erau asiguraţi că viitorul Cartier al Tineretului va fi conectat în cel mai scurt timp la reţeaua de canalizare a oraşului şi la cea electrică, dar şi că li se vor amenaja drumuri. Însă, de îndată ce edilii s-au văzut cu un nou mandat, peste promisiuni s-a aşternut praful.

Primăria şi-a mai amintit de ele doar înainte de alegerile din 2008, când s-a organizat o licitaţie pentru introducerea apei şi a canalizării. Şeful Compartimentului Achiziţii al Companiei de Apă, Radu Ciursaş, singurul care a bălmăjit o explicaţie, încerca să justifice decalajul mare dintre atribuirea parcelelor şi începerea lucrărilor prin faptul că "a trebuit să refacem proiectele, căci e o zonă specială, unde funcţionează Uzina de Apă, şi trebuia să luăm măsuri speciale de protecţie sanitară".

Otravă "sub preş"

După 2008, zona a fost dotată cu apă şi canalizare, precum şi cu stâlpi pentru iluminatul public, nu însă şi cu drumuri ori reţele de energie termică, ceea ce a făcut ca mulţi orădeni să renunţe la parcelele primite sau să vândă construcţiile începute.

La aceste neajunsuri se adaugă, însă, o problemă cu adevărat gravă, de care oamenii nici nu aveau idee: încă din anii '90 zona a fost intens poluată cu deşeuri din azbest, un material folosit pentru izolarea termică şi electrică a clădirilor, dar interzis prin lege din 2005, deoarece este extrem de toxic, chiar ucigător, provocând distrugerea ţesuturilor plămânilor şi favorizând apariţia cancerului.

BIHOREANUL a aflat despre existenţa deşeurilor din întâmplare, de la un inginer al CAO, care relata că o colegă fusese dată afară tocmai din pricina neregulilor constatate la proiectul pentru Cartierul Tineretului. "Proiectul fusese făcut ca şi cum amplasamentul ar fi fost nivelat la aceeaşi cotă. Pe teren însă erau cantităţi uriaşe de deşeuri de la fosta fabrică de azbociment, depozitate acolo în anii '90. Mutarea lor ar fi costat mult, iar banii nu erau prevăzuţi în proiect. Pentru că a pus această problemă, femeia a fost dată afară", a declarat inginerul, adăugând: "Când mergeam acolo pe şantier, nu puteam sta mult, fiindcă simţeam pe căile respiratorii o iritaţie puternică de la azbest".

Nimeni nu a ridicat însă vreodată problema în mod oficial, astfel că deşeurile nu au fost mutate, ci lăsate în continuare în acelaşi loc. Chiar dacă pun în pericol sănătatea a 102 familii care, potrivit Primăriei, şi-au finalizat deja casele, precum şi a altor 66 care sunt pe cale să încheie lucrările!

Morman mortal

Dată fiind gravitatea situaţiei, BIHOREANUL a cerut Agenţiei de Protecţia Mediului să facă verificări la faţa locului. Marţea trecută, însoţiţi de două inginere, reporterii au "măturat" zona în lung şi în lat, descoperind la extremitatea dinspre Uzina de Apă a cartierului un adevărat munte de reziduuri, atât sub formă de plăci, cât şi de pulberi pe care doar umezeala provocată de ploile recente le ţinea compacte. Cel mai probabil, restul terenului fusese nivelat cu buldozerele, iar reziduurile împinse spre marginea zonei, către Uzina de Apă.

"Situaţia e clară, nici nu e nevoie de analize complicate, se vede cu ochiul liber", a constatat una dintre specialistele APM, Adriana Calapod, la vederea deşeurilor întinse pe circa 100 mp, în grămezi înalte de 4-5 metri. "Mostrele de sol prelevate pe teren vor fi trimise la Agenţia Regională din Cluj, întrucât aici nu dispunem de echipamentele necesare analizării lor. Pe de altă parte, vom informa Direcţia de Sănătate Publică, pentru că aici e vorba despre o problemă gravă de sănătate publică. Suntem surprinşi, deoarece nimeni nu ştia, în instituţia noastră, despre această problemă", declara ulterior şeful APM Bihor, Ovidiu Dăescu (foto).

Aviz "din burtă"

Nici oficialii Primăriei nu aveau habar că terenurile oferite în urmă cu 7 ani pentru construcţia de case sunt contaminate. Fostul şef al Administraţiei Patrimoniului Imobiliar, Marcel Boloş (foto), s-a arătat chiar surprins. "La API nu ne-am ocupat de detalii tehnice. Tot ce ştiu e că terenul a fost în litigiu câţiva ani, dar în cele din urmă am reuşit să-l parcelăm şi să-l atribuim cu acte în regulă beneficiarilor".

Cât despre detaliile tehnice, alţii ar trebui să răspundă, doar că respectivii nu mai lucrează în Primărie. "Pentru Cartierul Tineretului s-a făcut un Plan Urbanistic Zonal de către Direcţia de Urbanism (n.r. - condusă pe atunci de arhitectul şef Andrei Luncan, plecat în 2008), care a primit aviz de mediu de la APM (n.r. - al cărei şef era Nicolae Păcală, membru PDL şi fost angajat al Primăriei, pensionat în 2008). În ce condiţii s-a dat avizul de mediu, nu ştiu", spune Boloş.

Primăria, la treabă!

BIHOREANUL a contactat şi conducerea DSP, care a trimis, la rându-i, o echipă în Cartierul Tineretului. "Toată zona arată ca o mare groapă de gunoi, dar nu se poate spune că este un depozit de deşeuri din azbest", arată un comunicat remis ulterior din partea instituţiei, care precizează că ar trebui prelevate probe atât din aer, cât şi din sol, dar asta n-o poate face decât Centrul Regional de Sănătate Publică din Cluj.

Aşadar, cât de gravă este situaţia nu se poate şti până la efectuarea unor analize, după cum e cu neputinţă de aflat dacă şi câţi orădeni s-au îmbolnăvit până acum din cauza inhalării prafului de azbest, prezent în zonă din abundenţă. Un lucru, însă, se cunoaşte cu certitudine, şi anume că, dacă reziduurile nu vor fi îndepărtate şi îngropate, ele vor produce victime despre care se va afla, dacă nu acum, atunci peste ani şi ani, căci bolile provocate de acest material au o latenţă lungă şi nu se manifestă imediat.

Şeful DSP Bihor, Marius Pîrcioagă, a dat asigurări, totuşi, că va soma "proprietarul legal al terenului în vederea transportării şi depozitării deşeurilor şi a decontaminării solului pe care au fost depozitate aceste materiale". Dacă nu a respectat legea la vremea când trebuia s-o facă, fără a pune vieţile oamenilor în pericol, Primăria trebuie s-o facă acum, când pericolul i-a fost semnalat cât se poate de clar.

MOARTEA PLĂMÂNILOR
Boala vine şi după 20 de ani

Deoarece în ultimele decenii s-a descoperit că este un agent cancerigen aproape la fel de "mortal" ca fumatul, azbestul a fost interzis ca material de construcţie în majoritatea ţărilor civilizate (în 1993 în Germania, în România în 2005).

"Pentru organismul uman sunt nocive prin inhalare particulele fine de azbest, mai mici de 5 micrometri, care ajung în alveolele pulmonare. În funcţie de imunitatea organismului, aceste particule pot provoca în timp de la mici leziuni până la boli incurabile, precum azbestoza, mezoteliomul pleural ori neoplasmul", spune dr. Maria Groze (foto), medic primar pneumolog.

Azbestoza este similară silicozei, boala profesională a minerilor, şi determină distrugerea ireversibilă a plămânilor, persistând ori dezvoltându-se chiar şi la câţiva ani după încetarea expunerii. Mezoteliomul pleural malign este consecinţa expunerii directe, nu neapărat şi prelungite, la fibrele de azbest, iar cancerul pulmonar se poate dezvolta ca o complicaţie a leziunilor provocate de inhalarea azbestului.

În ultimii ani au fost publicate studii care au demonstrat că simpla expunere la azbest, fără alţi factori de risc, creşte pericolul apariţiei cancerului pulmonar de până la 6 ori. În plus, azbestul poate fi răspunzător şi de apariţia cancerului căilor respiratorii superioare, esofagului, rinichilor şi chiar bilei şi prostatei.