Socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă. "2013 a fost un an greu, în care am pregătit marile proiecte, dar 2014 va fi şi mai greu, pentru că majoritatea lor intră în implementare", spunea la începutul anului viceprimarul Mircea Mălan.
Numai că nu s-a întâmplat aşa! Investiţii complexe de milioane de euro sunt şi acum simple proiecte, a căror implementare va fi amânată din nou, pe anul viitor. Ultimul din actualul ciclu bugetar în care municipalitatea le mai poate finanţa din bani europeni!
Minus o treime!
Foaia şi pixul nu minte. O treime din bugetul alocat anul acesta proiectelor europene poate fi trecută la nerealizări. Din bugetul de 219 milioane lei prognozat la începutul anului, municipalitatea a reuşit să cheltuie până acum doar 137 milioane lei. Investiţii de 82 milioane lei, toate "moştenite" din 2013, s-au amânat pe anul viitor. Din nou!
Situaţia este cu atât mai gravă cu cât proiectele împinse pe 2015 sunt toate complexe şi dificil de implementat, iar dacă nu vor fi terminate până la sfârşitul anului viitor vor trebui suportate din banii oraşului. Termenul limită a fost stabilit cu Comisia Europeană nu de azi, de ieri, ci încă din 2007!
"Se vor termina la timp"
În ciuda evidentelor întârzieri, edilii sunt încă optimişti. "Toate proiectele europene asumate sunt cel puţin în faza de licitaţie. Am convingerea că se vor termina la timp", spune viceprimarul Mircea Mălan (foto). Atâta doar că semnele nu sunt dintre cele mai bune. Din cele 21 de investiţii majore programate pentru anul acesta de Direcţia Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, tocmai cele complexe nu au cheltuit niciun leu din banii europeni puşi la dispoziţie.
Spre exemplu, construcţia viitoarei centrale pe gaz, lucrare în valoare de 242,5 milioane lei, menită să înlocuiască actualele cazanele pe cărbune ale Electrocentrale, neautorizate din 2013, este şi acum în mâna proiectanţilor. Cum autorizaţia de construire în baza căreia se poate deschide şantierul ar putea fi eliberată cel mai curând în decembrie, asocierea firmelor Elsaco şi STC va trebui să termine într-un an o lucrare al cărui termen de predare este de 18 luni.
La fel, deşi conducerea Administraţiei Domeniului Public nu a mai deschis anul acesta ştrandul municipal, sub pretextul demarării lucrărilor, construcţia aquapark-ului Nymphaea, proiect de 71,3 milioane lei moşit ani de zile, ar putea începe în cel mai bun caz în primăvara lui 2015. Indiferent cine va câştiga licitaţia, aflată abia în faza de adjudecare (Keviep Cluj, ACI Cluj sau Kesz Epito Ungaria), va trebui să îşi asume un termen de implementare de 10 luni, cât pentru o casă. Foarte la limită!
Proiecte întârziate
Într-o situaţie şi mai gravă se află proiectul de 66,7 milioane lei care vizează trecerea cartierului Nufărul I pe apă geotermală prin reabilitarea a 36 kilometri de conducte şi implementarea unui sistem care să înlocuiască cele şapte puncte termice din cartier cu 276 de module termice la nivel de scară. Aici abia dacă se vor deschide luna viitoare ofertele, aşa că eventualul câştigător va trebui să lucreze şi noaptea dacă vrea să termine la timp.
Lista proiectelor întârziate în care constructorii zoriţi de şefi ar putea ajunge să îşi dea cu târnăcopul peste glezne ar putea continua cu reabilitarea Pieţei Unirii (proiect de 22 milioane lei) şi reamenajarea Dealului Ciuperca (5,3 milioane lei), ambele aflate deja la a treia licitaţie, reabilitarea Pasajului Vulturul Negru (2,5 milioane lei), unde la un an şi jumătate de la sistarea lucrărilor, municipalitatea este incapabilă să decidă dacă rupe sau nu contractul cu Marconst, după ce această firmă şi-a bătut joc de lucrare, şi multe altele.
Scuze şi acuze
Deşi cele mai mari proiecte ale oraşului vor fi amânate, din nou, pe anul viitor, directorul DMPFI, Marius Moş (foto), spune că greul a trecut. "Problema cu proiectele europene este că până la semnarea contractului de lucrări nu ai niciun control. Te poţi trezi cu prelungirea licitaţiei pentru că ANRMAP prelungeşte validarea documentaţiei de licitaţie, pentru că firmele depun multe cereri de clarificări, pentru că se formulează contestaţii, şi multe altele. În schimb, după semnarea contractului lucrezi doar cu constructorul", spune Moş.
De fapt, nu există proiect european întârziat la care DMPFI să nu găsească o scuză. Construcţia aquapark-ului a întârziat cu mai bine de un an pentru că proiectul iniţial, total ineficient, a trebuit refăcut, licitaţia CET-ului a fost prelungită luni în şir din cauza clarificărilor şi contestaţiilor depuse, înlocuirea magistralelor I şi III s-a lovit de haosul din subteranele oraşului, iar proiectul privind valorificarea resursei geotermale din cartierul Nufărul a fost prelungit cu aproape un an pentru că municipalitatea a trebuit să ducă muncă de lămurire cu orădenii să accepte montarea modulelor termice, în valoare de 10.000 euro bucata, în scările blocurilor şi exemplele ar putea continua. Doar angajaţii Primăriei nu au nicio vină!
"Oradea nu este un caz izolat!"
De altfel, amânarea proiectelor europene pe ultimul an din actuala perioadă de finanţare este un "sport" naţional. "Oradea nu e un caz izolat. Probabil că întârzierile se văd mai tare pentru că oraşul derulează mai multe proiecte, dar la fel se întâmplă în Cluj, în Timişoara şi peste tot în ţară", spune Marcel Boloş (foto), directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Vest.
Boloş susţine că principala cauză a întârzierilor este dată de faptul că proiectele cu care municipalităţile au obţinut finanţări europene au fost încropite în grabă, iar anul trecut, după apariţia normativului care permitea refacerea lor, beneficiarii le-au dat la refăcut. "Refacerea proiectelor a permis alegerea unor soluţii mai bune, dar a prelungit procedura cu circa un an". Un alt handicap îl constituie prelungirea licitaţiilor datorită cererilor de clarificări şi contestaţiilor. "Ştiu licitaţii la care s-au făcut şi 2.200 de clarificări!", zice funcţionarul.
Directorul ADR Nord Vest este de părere că numărul mare de proceduri contestate impune măsuri speciale. "Ar trebui înfiinţate la nivelul Tribunalelor secţii specializate în achiziţii publice, ca să nu aştepţi un an de zile pentru judecarea unei contestaţii cu riscul de a pierde finanţarea", consideră Boloş. Nu de alta, dar întârziaţii sunt buni de plată. "După 31 decembrie 2015 nu se vor mai face decontări din bugetul Uniunii Europene, iar cheltuielile neachitate vor trece pe bugetul local", avertizează directorul.
Cum la un proiect mare, de genul centralei pe gaz, o singură cerere de plată se ridică la circa 5 milioane euro, câteva facturi întârziate pot băga foarte uşor oraşul în incapacitate de plată. Iar greşelile funcţionarilor să ajungă plătite din buzunarul orădenilor...
REPORT
37,4
la sută din fondurile alocate în 2014 proiectelor europene se amână pe anul viitor
VOR SĂ PLUSEZE
Să suplimentăm!
Deşi nu poate garanta finalizarea tuturor proiectelor începute până în decembrie 2015, municipalitatea vrea să înceapă altele noi din economiile făcute la licitarea lucrărilor. Aşa, ar putea exista o continuare a lucrărilor de reabilitare a magistralelor CET dincolo de centrul oraşului, ar putea intra în reabilitare podul Ferdinand, care are durata de funcţionare expirată, s-ar putea transforma în arteră pietonală strada Vasile Alecsandri, s-ar putea reabilita Piaţa Independenţei pe tronsonul dintre Parcul 1 Decembrie şi Primărie, şi multe altele.
Edilii spun că merită riscul. "Probabil, când ai în lucru un portofoliu de proiecte cu termen de finalizare strâns, cum este decembrie 2015, decizia înţeleaptă ar fi să nu contractezi altele. Pentru Primărie ar fi bine, pentru că s-ar putea concentra pe lucrările începute, dar pentru orădeni nu, fiindcă ar fi lipsiţi de lucrări care apoi s-ar face pe banii lor", spune Mircea Mălan.
Viceprimarul consideră că riscul depăşirii termenului limită trebuie asumat. "E simplu: ori termini la timp şi ai cheltuit banii, ori nu termini la timp şi rămâne ceva de plătit din fonduri proprii, dar oricum mult mai puţin decât dacă ai fi făcut întreaga lucrare din banii oraşului".
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.