.jpg)
Primăria orădeană vrea să şteargă angajaţilor datorii totale în valoare de aproape un milion de euro.
Deciziile de exonerare a funcţionarilor de la plata unor sume încasate necuvenit vor fi semnate la doar câteva zile după ce Consiliul Local a refuzat să îşi asume această responsabilitate. Desigur, fără nicio legătură cu faptul că ne apropiem de intrarea în campania electorală pentru alegerile locale...
Buni de plată...
Primarul Ilie Bolojan a retras joia trecută de pe ordinea de zi a Consiliului local, chiar înaintea dezbaterilor, un proiect de hotărâre care prevedea exonerarea de la plată a sumelor pe care angajaţii municipalităţii erau obligaţi să le restituie bugetului local după ce Curtea de Conturi a stabilit că au fost încasate necuvenit. Răzgândirea a dat fiori reci celor 908 de angajaţi ai Primăriei, Poliţiei Locale, Administraţiei Sociale Comunitare şi fostei Administraţii Imobiliare Oradea.
Aceştia au de returnat sporuri salariale în valoare de 4,2 milioane lei, ceea ce înseamnă, după caz, între 1.000 şi 20.000 lei pe om. Spre exemplu, în cazul angajaţilor Primăriei, în anul 2012, la tăierea salariilor cu 25%, stimulentele le-au fost incluse în salarii. Ulterior, la două dintre indexările care au urmat, Primăria a aplicat creşterile la suma întreagă, iar Curtea de Conturi a spus că a greşit, deşi existase o opinie favorabilă de la Ministerul Muncii.
Cadou de Paşti
La fel, în cazul poliţiştilor locali, organul de control a stabilit că nu pot beneficia de norma de hrană şi spor de dispozitiv, deşi acestea fuseseră stabilite prin hotărâre de Consiliu Local, iar în cazul angajaţilor ASCO a dispus că au primit ilegal drepturile sociale acordate de municipalitate pentru ajutorarea salariaţilor cu venituri mici.
Primăria a pierdut procesul cu Curtea de Conturi în martie, aşa că primele "tăieri" ar urma să se aplice de luna aceasta. ASCO şi AIO au pierdut procese similare la sfârşitul anului trecut, iar angajaţii celor două instituţii duc acasă salarii ciuntite încă din decembrie 2015. Funcţionarii sunt cu atât mai nemulţumiţi cu cât proiectul de hotărâre avea la bază Legea 124 din 2014 promovată de fostul vicepremier Liviu Dragnea tocmai cu scopul de a scuti bugetarii de rambursarea acestor sume. "E cel mai frumos cadou pe care l-am putea primi de Paşti: să mergem acasă cu salariile tăiate", spune cu năduf un angajat al Primăriei.
Val de procese
Cei mai disperaţi sunt angajaţii ASCO, unde majoritatea veniturilor sunt în pragul salariului minim pe economie. "Avem infirmieră de creşă care, la 1.000 lei salariu, are de returnat 1.400 lei. Din decembrie, de când se aplică tăierile, femeia duce acasă 745 lei, ceea ce este sub salariul minim pe economie", spune directoarea ASCO, Arina Moş (foto).
De altfel, confruntaţi cu tăierile din salarii, nu mai puţin de 117 angajaţi din cei 138 care s-au trezit cu propriri pe salariu au dat ASCO în judecată.
La fel s-a întâmplat şi la fosta Administraţie Imobiliară Oradea, devenită de anul acesta Direcţia Patrimoniului Imobiliar. Din 81 de angajaţi puşi să returneze diferite sume bugetului local 78 de salariaţi şi-au căutat dreptatea în instanţă. "Nu se pune problema că am luat bani necuveniţi. La fel s-au calculat salariile şi la Finanţele Publice şi la Casa de Pensii şi în altă parte, dar Curtea de Conturi s-au găsit să ne «execute» numai pe noi", spune o funcţionară.
Banii de-o maşină
Conform evidenţelor municipalităţii, cele mai mari sume le vor avea însă de rambursat angajaţii Poliţiei Locale. Ca urmare a verificărilor făcute, Curtea de Conturi a susţinut că agenţii nu aveau dreptul la normă de hrană, spor de dispozitiv şi altele, aşa cum au colegii din Ministerul de Interne alături de care merg în patrulare.
În consecinţă, poliţiştii locali au de dat înapoi sume astronomice. Există agenţi pe numele cărora urmează să se emită dispoziţii de rambursare a unor sume de 20.000 lei. Banii de-o maşină bună! "Căutăm soluţii pentru depăşirea acestei situaţii. Lucrurile se vor lămuri cumva în zilele următoare", spune împăciuitor Ioan Găluţ (foto), directorul adjunct al Poliţiei Locale Oradea.
BIHOREANUL a aflat şi de ce anume se leagă speranţele angajaţilor: că ceea ce a ezitat să facă aleşii din Consiliul Local o va face acum conducerea Primăriei...
"Să le şteargă directorii..."
Reuniţi în biroul primarului Ilie Bolojan înaintea deschiderii şedinţei de joi, reprezentanţii PNL, majoritari în Consiliul Local, s-au codit să "taie" datoriile funcţionarilor. Aflaţi în ultimul trimestru din mandat, aleşii s-au temut că la controalele următoare Curtea de Conturi le va imputa cele 4,2 milioane lei ca fiind venituri nerealizate de bugetul local din vina lor.
Drept e că, cu aceşti bani, oraşul şi-ar fi putut moderniza punctele termice pentru a le comanda de la distanţă, ar fi putut plăti refacerea pasajului Vulturul Negru, ar fi acoperit trei sferturi din cheltuielile cu reabilitarea podului Sfântul Ladislau sau a cinematografului Transilvania.
Aleşii şi-au găsit repede o scuză. "Consiliul Local nu poate hotărî exonerarea de la plată a angajaţilor, ci doar ia act de ea. Legea 124 din 2014 produce efecte şi fără aprobarea consilierilor locali. Altfel, ar însemna ca noi să hotărâm dacă o lege se aplică sau nu în Oradea", spune consilierul Octavian Dan (foto). Aşa, răspunderea a fost pasată directorilor Primăriei, care semnează pentru salariile angajaţilor...
Una rece, una caldă...
Vinerea trecută, contabilii municipalităţii calculau deja sumele care urmează să fie impuse fiecărui angajat, pentru ca în cursul săptămânii acesteia şefii fiecărei direcţii în parte, dar şi ai instituţiilor subordonate municipalităţii, să dispună în paralel în scris exonerarea angajaţilor de la plata acestora. "Deciziile de impunere vor fi distribuite simultan cu cele de exonerare", spune city managerul Eduard Florea (foto).
Cu cererile angajaţilor municipalităţii în faţă, administratorul public l-a convins pe primarul Ilie Bolojan că ştergerea datoriilor este cea mai corectă modalitate de depăşire a impasului. Aşa, nici Primăria nu poate fi acuzată de Curtea de Conturi că a ignorat decizia instanţei, nici angajaţii nu vor fi obligaţi să aducă de acasă bani pe care nu-i mai au.
Apropierea campaniei l-a făcut pe edil, altfel extrem de strâns la pungă, să devină mai înţelegător, chiar dacă oficial susţine contrariul. "Nu este vorba de o chestiune populist-electorală. Curtea de Conturi consideră că oamenii au încasat aceste sume pe lângă prevederile legale, deşi erau prevăzute în contracte de muncă, acordate prin Hotărâri de Consiliu Local şi aşa mai departe", zice Bolojan.
E greu însă de spus dacă ar fi semnat la fel de uşor deciziile de exonerare dacă acestea i-ar fi fost puse în mapa de pe birou în aprilie anul trecut, nu cu două luni înaintea alegerilor. A făcut el "urât" pentru bani mult mai puţini, darmite pentru un milion de euro...
ÎMPRUMUT "PREVENTIV"
Rată pentru rate
Decizia de exonerare a angajaţilor municipalităţii de returnare a unei sume de 4,2 milioane lei este cu atât mai surprinzătoare cu cât a fost pusă pe ordinea de zi a unei şedinţe în care Consiliul Local a hotărât, rapid şi fără comentarii, contractarea unui împrumut "preventiv" de 80 milioane lei.
Banii vor fi folosiţi pentru acoperirea ratelor pe care oraşul le are de plătit în perioada iulie - decembrie 2016 în eventualitatea în care nu îşi va deconta până atunci, de la Uniunea Europeană şi de la bugetul de stat, cele 117 milioane lei plătite în 2015 pentru finanţarea proiectelor europene. Împrumutul va avea o perioadă de graţie până în mai 2017 şi o perioadă de rambursare de zece ani.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.