Adriana Calapod, director executiv al APM Bihor: "Nu se poate spune că Oradea este un oraş poluat"

Spre deosebire de alţi şefi de instituţii, noul director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, Adriana Calapod, nu este o "paraşutată". A urcat pe rând treptele ierarhice, de la funcţia de consilier debutant la şefia Serviciului Monitorizare, iar în octombrie a.c. a ajuns să conducă instituţia. "La APM Bihor am şi depus, acum 16 ani, jurământul de funcţionar public", spune directoarea.

Nemembru în vreun partid, Calapod o înlocuieşte pe PSD-ista Sanda Mercea, trimisă în judecată pentru fals, conflict de interese şi purtare abuzivă faţă de o fostă subalternă. De profesie inginer chimist, noua directoare consideră că formula de lucru în instituţie trebuie să fie cea a colaborării, deoarece doar aşa vor putea fi găsite cele mai bune soluţii la problemele de mediu ale judeţului.

Muncă de echipă

- Aţi fost numită director la APM Bihor într-un context nu tocmai plăcut. Dvs. v-aţi dorit funcţia?

- Nu în mod special. E o poziţie pe care ţi-o doreşti în carieră, oricine îşi doreşte să avanseze, dar nu m-a preocupat s-o obţin neapărat.

- Cât timp credeţi că veţi rămâne director?

- E o întrebare la care chiar nu ştiu să vă răspund. Vom vedea.

- Care este atmosfera în instituţie? Există animozităţi între angajaţi?

- Nu. Suntem un colectiv sudat. Avem probleme, dar le rezolvăm între noi.

- Ce obiective v-aţi asumat? Există ceva anume ce doriţi să schimbaţi în modul de funcţionare al APM Bihor?

- Întotdeauna am considerat că nimic nu poţi să rezolvi singur şi comunicarea cu cel de lângă tine este foarte importantă. Aşa că fac multe şedinţe, mă consult în permanenţă cu colegii, nu stau singură în birou, cu un carneţel în faţă, pretinzând că doar eu am soluţii. Facem o muncă de echipă, pentru că informaţiile trebuie să circule între toate serviciile, numai aşa putem identifica cele mai bune soluţii. Avem un deficit de personal, consilierii fac multă muncă de teren, dar şefii de serviciu trebuie să fie la curent cu tot ce se petrece.

Să-ţi dai cu părerea nu este potrivit

- Aşa cum BIHOREANUL a dezvăluit recent, Primăria nu a avut acord de mediu pentru lucrările de la Ciuperca, solicitarea municipalităţii fiind făcută după începerea lor. Dacă se respecta procedura, s-ar fi prevenit acest dezastru?

- Nu pot să vă ofer un răspuns, tocmai pentru că nu s-a putut face o evaluare a impactului de mediu al proiectului. Orice decizie pe care o luăm se bazează pe o astfel de evaluare, fără de care nu putem să ne pronunţăm. Dar vreau să vă spun că în aceste evaluări noi nu căutăm să rezulte un impact negativ al proiectului, să-l oprim. E foarte posibil ca în urma unei evaluări să concluzionăm că impactul este pozitiv. Cum ar fi fost aici, pozitiv sau negativ, nu pot să vă spun.

- Alte două proiecte mari, construirea aquaparkului Nymphaea şi amenajarea Pieţei Unirii, au fost şi ele făcute fără acordul de mediu al APM, în ambele cazuri din cauza defrişărilor, la aquapark fiind tăiaţi zeci de copaci. Afectează asta calitatea lucrărilor?

- Din nou, mi-e imposibil să răspund. Dacă nu poţi să faci evaluarea impactului de mediu, cel mult poţi să-ţi dai cu părerea, ceea ce eu nu cred că este potrivit.

- Pare că Primăria Oradea şi-a făcut un obicei din încălcarea legislaţiei de mediu. Aţi discutat problema cu reprezentanţii municipalităţii?

- Nu. Noi am răspuns tuturor solicitărilor Primăriei, dar explicit pe această temă nu am avut vreo discuţie.

- Oradea are şi probleme de mediu "istorice": fostele situri industriale contaminate, precum haldele Alumina şi ale fostelor CET-uri pe cărbune poluează încă oraşul. Au prezentat proprietarii vreun plan de ecologizare?

- Se fac nişte paşi, dar sunt procese de durată, iar investiţiile sunt considerabile. De exemplu, Electrocentrale urmează să depună documentaţia în baza căreia vom stabili obligaţiile de mediu, proprietarii de la fostul CET II au început şi ei demolarea şi ecologizarea. Chiar săptămâna trecută am primit şi documentaţia pentru ecologizarea fostului depozit PECO de pe Calea Clujului. În cazul Cemtrade situaţia e încă neclară în privinţa obligaţiilor de mediu. APM Bihor a făcut o adresă către Ministerele Finanţelor şi Mediului pentru lămurirea lucrurilor.

Greu de oprit

- După închiderea celui mai mare poluator, CET I, persistă totuşi problema "micii poluări" cauzate de orădenii care stau la case şi care se încălzesc cu lemne, cărbune şi deşeuri. Ce spun staţiile de monitorizare din oraş? Sunt depăşite limitele de pulberi atmosferice impuse de lege?

- Cel mai recent, acum două săptămâni, la punctul de monitorizare de la sediul Agenţiei, colegii au constatat că filtrele sunt încărcate de pulberi, iar calitatea aerului a fost încadrată la nivel "rău" şi "mediu". Dar asta nu înseamnă neapărat că am avut emisii mai mari în atmosferă, ci intervine şi problema condiţiilor meteo, care influenţează dispersia pulberilor în atmosferă. În acele zile n-a fost foarte frig, deci oamenii n-au pus mai mult pe foc, dar a fost ceaţă. Săptămâna trecută a fost mai frig, dar în zilele cu cer senin pulberile s-au dispersat mult mai uşor. Îi invit pe bihoreni să consulte pe site-ul APM buletinul informativ zilnic sau lunar privind calitatea aerului.

- Unii orădeni reclamă că vecinii lor îi sufocă nu doar cu fum, ci şi cu mirosuri neplăcute, arzând în sobe şi centrale deşeuri de tot felul. Ce soluţii există pentru această formă de poluare?

- Există o preocupare faţă de aceste probleme, dar nu prea avem ce să facem. Garda de Mediu are majoritatea atribuţiilor privind activităţile economice. În plus, intervine problema nivelului de trai scăzut. Cum să opreşti omul să pună deşeuri textile pe foc, dacă altceva nu are?

- O altă sursă majoră de poluare în Oradea este, se ştie, ferma Nutripork. Ce le spuneţi orădenilor care reclamă constant situaţia? Şi ce e de făcut pentru rezolvarea problemei?

- Putem doar să le spunem că există o autorizaţie integrată de mediu valabilă, iar din datele noastre de monitorizare nu rezultă depăşiri ale valorilor admise privind poluarea. Desigur că există şi alte aspecte, cel mai important sănătatea populaţiei, şi că nu neapărat trebuie să existe depăşiri ale valorilor limită de emisii ca să existe un disconfort din acest punct de vedere. Dar noi nu avem soluţii la îndemână, putem doar urmări situaţia.

Casa Verde, în stand-by

- Cât de poluată este Oradea, comparativ cu alte oraşe din ţară? Dar Bihorul, faţă de alte judeţe?

- Nu există o evaluare oficială în acest sens, dar nu cred că se poate spune că Oradea ar fi un oraş poluat. Cât despre judeţ, Consiliul Judeţean face un plan de menţinere a calităţii aerului, ceea ce confirmă că nu avem probleme de poluare. Pe site-ul CJ este afişat un draft al acestui plan, iar cetăţenii pot să facă propuneri.

- La începutul anului APM Bihor a pus în dezbatere Planul Local de Acţiune pentru Mediu, o strategie anti-poluare cu o serie de măsuri, inclusiv reabilitări de şosele, realizarea de reţele de canalizare, plantare de perdele vegetale în jurul localităţilor. Este acest plan obligatoriu pentru autorităţile locale?

- Va avea un caracter obligatoriu după ce va primi votul Consiliului Judeţean, dar asta nu înseamnă că APM impune când să-şi facă o primărie reţea de apă. Acesta este un plan asumat de toţi factorii implicaţi, nu l-am făcut noi singuri, ci în urma unor consultări cu primăriile şi Consiliul Judeţean.

- Veţi reuşi prin acest plan, de pildă, să eliminaţi poluarea apelor freatice de către gospodăriile neracordate la canalizare?

- Nu doar planul judeţean, ci chiar legislaţia europeană obligă toate primăriile să realizeze reţele de apă şi canalizare. Noi vom urmări să se respecte termenele asumate în acest sens.

- Ce veşti aveţi pentru bihorenii care au depus dosare în programul Casa Verde? Ce părere aveţi despre acest program?

- Din păcate, nu avem nicio veste. Atribuţiile noastre s-au oprit în momentul când s-au epuizat fondurile, de aici încolo totul se derulează prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Ce ne bucură pe noi este că acest program are succes, dovadă că bihorenii îşi doresc surse alternative de energie. Din perspectiva mediului, este un semnal foarte bun.

"Depinde de noi"

- APM Bihor are misiunea de a verifica dacă primăriile îşi respectă obligaţiile în privinţa colectării selective a deşeurilor. Cum stă Oradea în 2016, din acest punct de vedere? Dar restul judeţului?

- Raportările se vor face la începutul anului viitor, când vom avea date exacte. Deocamdată putem spune că în mediul urban, inclusiv Oradea, situaţia este bine gestionată, pe când în mediul rural există mici probleme în colectarea deşeurilor reciclabile.

- Proiectul CJ Bihor pentru implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor întârzie să devină funcţional. Va mai avea Bihorul probleme de gestionare a deşeurilor după finalizarea proiectului?

- O parte se vor rezolva, clar. Proiectul asigură infrastructura necesară soluţionării problemei, restul va depinde de noi, cetăţenii judeţului.

- Credeţi că ar trebui aplicate amenzi celor care nu colectează selectiv?

- Amenzile au rolul lor, dar cred că trebuie să insistăm şi pe latura de educare. Cele două aspecte trebuie coroborate, nu este suficient nici să se facă doar educare, dar nici doar să se împartă amenzi.