Barajul viitoarei acumulări hidrotehnice Mihăileni, de pe râul Crișul Alb, unde șantierul a început în 1987, a fost inaugurat, la 35 de ani de la debutul lucrărilor.
Șantierul a fost vizitat joi de ministrul Mediului, Tánczos Barna, însoțit de directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor, și de cel al Administrației Naționale „Apele Române”, Gabriel Francisc Știka. „Situat pe Crișul Alb, în amonte de localitatea cu același nume și la 15 km de municipiul Brad, barajul de la Mihăileni este o investiție importantă a statului român. Până în prezent a fost alocată suma de 148,51 milioane de lei, din care 15 milioane în acest an. Valoarea totală a investiției este de aproape 168 de milioane de lei”, a anunțat ANAR.
Acumularea de la Mihăileni are rol de apărarea împotriva inundațiilor pe sectorul Mihăileni – Vața, având un volum de atenuare de 6,5 milioane mc, ar trebui să asigure necesarul de apă pentru alimentarea populației și industriei din zona Brad și să producă energie electrică, 1,2 GW/an.
Cu barajul la judecată
Pe de altă parte, asociația Declic a anunțat, sâmbătă, că va depune o plângere penală împotriva lui Tánczos Barna și a ANAR, pentru că au recepționat și inaugurat barajul, în ciuda unei decizii judecătorești de suspendare a lucrărilor.
La solicitarea Declic, Tribunalul Cluj a decis, pe 22 martie, prin ordonanță președințială, să suspende lucrările la baraj, pe motiv că s-au făcut fără autorizație de construire. Decizia judecătorilor de suspendare este executorie, dar nu și definitivă.
Astfel, ANAR, prin ABA Crișuri, a continuat șantierul, arătând că hotărârea a fost atacată cu recurs de Consiliul Județean Hunedoara.
”În urma comunicării deciziei Tribunalului Cluj prin care se dispune „suspendarea executării lucrărilor la acumularea Mihăileni până la soluționarea pe fond a dosarului”, emitentul autorizației de construire, respectiv Consiliul Județean din Hunedoara a formulat și înaintat recurs care va fi susținut și de ANAR, conform prevederilor legale. Decizia reprezintă o suspendare temporară pe calea ordonanței președințiale”, a arătat ANAR.
„Sfidare fără margini”
Asociația Declic consideră continuarea lucrărilor drept o sfidare a justiției. ”Este o sfidare fără margini a justiției române, făcută de ministrul Mediului. De protejarea mediului nici nu mai poate fi vorba. Judecătorii au constatat că barajul a fost ridicat fără autorizație, au dispus suspendarea lucrărilor pe 22 martie, însă autoritățile, o săptămână mai târziu, pur și simplu au încălcat decizia judecătorească. Este un act grav pentru care ministrul Mediului și cei responsabili trebuie să răspundă”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, reprezentanta Comunității Declic, potrivit g4media.ro.
Ecologiștii critică însăși construirea de baraje pe râuri, o soluție care nu mai este considerată potrivită zilelor noastre. ”A construi baraje pe râuri pentru alimentarea cu apă reprezintă o metodă primitivă, nocivă, complet depășită. În Germania, de exemplu, nu se mai face așa ceva, ci se fac foraje în luncă, lângă râu. Astfel, se asigură alimentarea cu apă care tot din râu provine, fără a se mai distruge râul. Producția de energie electrică vehiculată, de cca. 0,13 MW pe oră, înseamnă nimic. Iar apărarea împotriva inundațiilor, în 2022, se face prin infrastructură verde. Sigura ”rațiune” a unor astfel de lucrări ilegale desfășurate de Apele Române, fără nicio autorizație de construire valabilă, se confundă de fapt cu motivul real pentru care această instituție a fost inventată și protejată apoi de politruci, timp de decenii: ca să livreze pretext pentru deturnarea banilor publici către firmele statelit ale Apelor Române”, a declarat pentru G4media.ro biologul și activistul de mediu Călin Dejeu.
.jpg "Bihorul Beiuş a câştigat faza judeţeană a Cupei României la fotbal (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.