Noi, cei din linia întâi! Plătiţi mizerabil şi înjuraţi de orădeni, angajaţii CET duc o viaţă de ocnaş

În tranşee e muncă de ocnaş. Aerul fierbinte şi ud îngreunează pufoaica. Se lucrează într-o ciorbă de apă şi glod, cu scule care se lipesc de degete, când opărite de fierbinţeala conductei, când îngheţate de gerul de afară. "E lucrul dracului! Tai chircit între vană şi zid sau sudezi adunat în conductă ca şobolanul", povesteşte un meseriaş.

Şi nu este vorba de ocnaşi! Sunt muncitorii de la Termoficare, pe lângă şanţurile cărora trecem zilnic...

Batalion disciplinar...

Opărit pe o treime din corp, un angajat al societăţii Termoficare se zbate de două săptămâni între viaţă şi moarte. Accidentul maistrului Gligor Sidor scoate la iveală situaţia deplorabilă a termoficării orădene, ţinute în viaţă cu eforturi sisifice. Pe 22 ianuarie, echipa de intervenţie de pe reţeaua magistrală se lupta cu o avarie apărută lângă Facultatea de Drept. Era noapte, abur, gălăgie, oboseală şi o presiune enormă pentru finalizarea lucrării. Căldura şi apa caldă erau oprite de cinci zile în jumătate din oraş, din bulevardul Magheru până în Sânmartin, iar afară lovise gerul.

"Acolo e batalion disciplinar. Oamenii ăia n-au dormit aproape deloc, nopţi la rând. Unii au adunat şi 800 de ore suplimentare", povesteşte un angajat. De teama concedierii, muncitorii se tem să vorbească pe faţă. 20 de oameni îngrijesc 78 de kilometri de reţea magistrală. La nevoie intervin şi colegii de pe reţeaua de distribuţie. "De la reduceri încoace, e ca la privat: toată lumea face de toate. Pentru 1.000 de lei pe lună te aduce noaptea de acasă, că ai, că nu ai de-a face cu avaria", spune muncitorul.

Munca e ca la ocnă. "Ca să nu te ardă aburul ţi se pune în groapă ventilator. Lucrezi fierbând în suc propriu, iar când ieşi din şanţ îngheaţă transpiraţia pe tine. Dacă ai noroc, te schimbi într-o benă de maşină, dacă nu, stai aşa", povesteşte un salariat. Peticirea conductei e doar o fază a lucrării. Reumplerea magistralei poate dura 10 ore şi nimeni nu pleacă acasă, pentru că ţevile pot ceda altundeva...

Dacă-i musai, cu plăcere!

În noaptea accidentului reţeaua a puşcat la 6 metri de spărtura pentru care se intervenise iniţial. Avaria prelungea cu încă două zile zile întreruperea încălzirii, aşa că s-a dat alarma!

Mai departe, variantele diferă. Cert e că în capul nopţii, după trei zile prelungite de muncă, maistrul Grigore Sidor, în vârstă de 51 de ani, sudor experimentat şi şef al echipei de intervenţii pe reţelele de distribuţie, s-a prezentat la locul avariei de pe reţeaua magistrală. Unde nu prea avea ce căuta! Directorul Mihai Cabai (foto) spune că omul ar fi venit de bunăvoie. "Din primele declaraţii am înţeles că nu l-a chemat nimeni. A venit să dea o mână de ajutor".

Viorel Sidor, fratele victimei, povesteşte însă că maistrul a fost scos de şefi din patul conjugal. "Era acasă şi se culcase. Cumnată-mea spune că a fost sunat pe la unu fără zece noaptea, să vină la lucru. El şi-a sunat oamenii, i-a trimis în depozit să aducă ţeavă pentru a înlocui conducta spartă, iar apoi s-a dus la locul avariei", spune Viorel.

"Săriţi, că a căzut Gligor!"

La ora 3, când oamenii lui Sidor au ajuns cu ţeava, şeful lor era deja inconştient. "Era acolo SMURD-ul, ITM-ul, directorul Cabai, toată lumea. Muncitorii erau în stare de şoc iar Sidor, întins pe targă, scotea un vaiet de te îngrozea", povesteşte un coleg. La scurt timp după coborârea de pe buldo-excavator, unde i-a spus operatorului cum să ridice placa de beton ce acoperea canalul de termoficare, maistrul a alunecat în groapa rămasă neacoperită după prima intervenţie. S-a lovit cu capul de conductă şi s-a prăbuşit pe fundul şanţului. "Când a văzut că nu e nicăieri, buldozeristul a strigat: "Săriţi, că a căzut Gligor în groapă!". L-au căutat cu lanternele, dar nu vedeau nimic prin aburi. Doi muncitori au coborât în şanţ şi l-au găsit în apa opărită. Era inconştient. L-au prins de haină şi până la urmă l-au scos cu un cârlig", povesteşte un coleg.

Lovit la cap, maistrul a zăcut minute în şir în apa de peste 60 grade Celsius, în condiţiile în care şi la 40 grade Celsius apa e deja periculoasă. Fiert de viu, s-a ales cu arsuri pe 35% din corp şi cu căile respiratorii opărite. Vinerea trecută era încă în comă, din cauza traumatismului cranian. "La un moment dat s-a trezit şi a mişcat mâna, dar medicii l-au adormit la loc. Făcea febră şi s-au temut că nu va rezista durerilor", povesteşte fratele maistrului, care îi stă la căpătâi în Spitalul de Arşi din Bucureşti.

"Accident de muncă"

La o săptămână după ce au catalogat incidentul ca autoaccidentare, şefii lui Sidor s-au răzgândit. "Indiferent că a fost chemat sau nu la lucru, e accident de muncă", spune Mihai Cabai. Conducerea societăţii adună declaraţii despre circumstanţele producerii accidentului, iar la încheierea cercetărilor dosarul va fi predat ITM Bihor.

Marius Rotar (foto), directorul ITM, spune că acesta va fi verificat riguros: "Vom verifica inclusiv ce îi scrie omului în fişa postului şi dacă aceasta a fost respectată. Orice încălcări ale legii vor fi sesizate Parchetului". Iar dacă maistrul şi oamenii săi, specializaţi în intervenţii pe conductele de distribuţie, nu aveau atribuţiuni pe magistrale, cei care i-au trimis acolo riscă sancţiuni penale.

Colegii lui Sidor spun însă că ancheta va dezveli doar o parte din adevăr. "Adevărul e că Sidor n-a văzut groapa de obosit ce era. Şefii profită că nu sunt locuri de muncă şi trag zece piei de pe noi", zice un angajat. Aşa s-a ajuns ca un muncitor să adune sute de ore suplimentare, ca un operator să citească în trei zile contoare montate în 400 de beciuri, iar un mecanic să răspundă de 25 de puncte termice dintr-un areal cât jumătate din cartierul Rogerius...

La cota de avarie

Directorul Cabai nu neagă volumul mare de lucru: "Lucrăm cu o schemă de personal redusă, cât să ţinem sistemul în funcţiune". Şeful termoficării susţine însă că nu muncitorii sunt puţini, cât avariile multe. "Zilnic avem minim două intervenţii pe magistrale şi cinci pe reţeaua de distribuţie", spune Cabai.

Iarna, operatorul ridică presiunea şi temperatura din conducte pentru a încălzi şi consumatorii de la capăt de reţea, fapt pentru care numărul avariilor creşte. "Lucrăm la noroc. Multe conducte sunt subţiri ca foiţa de ţigară. Oricând poate apărea o avarie care să lase jumătate din oraş fără căldură şi apă caldă".

Pe reţea nu s-a mai făcut o probă de presiune de ani de zile, pentru că spărturile ar fi atât de multe încât sistemul s-ar opri cu săptămânile. Potrivit directorului, singura soluţie e înlocuirea conductelor vechi de peste 25 de ani. Primăria a demarat deja un proiect de înlocuire a 17,5 kilometri de magistrală, dar lucrările vor demara abia la primăvară, iar impactul va fi destul de mic, pentru că se va înlocui doar 3,5% din totalul reţelelor.

Aşa că pentru angajaţii Termoficare războiul cu avariile e încă departe de sfârşit. Şi poate oricând să facă noi victime...

Cu 61.344 de apartamente, 3.619 de case particulare şi 4.889 de agenţi economici şi instituţii racordate la reţea, Termoficare este cel mai mare furnizor de căldură şi apă caldă din Oradea. Dată fiind vechimea reţelelor, furnizarea serviciilor se face cu întreruperi repetate, care uneori pot dura zile întregi.

Numai pe reţelele de distribuţie au avut loc anul trecut 289 de avarii, pentru remedierea cărora societatea a fost nevoită să ceară Primăriei autorizaţii de desfacere a asfaltului. În cadrul lucrărilor au fost înlocuiţi 320 metri de conducte distruse, ceea ce ridică la circa 3 kilometri lungimea reţelei înlocuite. Mult prea puţin...