"Doctor" în taxe

- De ce obligaţi pacientul la coplată după ce, din Parlament, aţi criticat vehement Guvernul pentru acest bir?

- În primul rând, coplata a fost prevăzută de Guvern anul trecut în acordul cu FMI, Banca Mondială ÅŸi Comisia Europeană. Deci, fiind o decizie asumată la nivel internaÅ£ional, trebuie pusă în aplicare. Pe de altă parte, coplata funcÅ£ionează în unele state europene, ÅŸi funcÅ£ionează bine. Scopul ei principal nu va fi de a strânge bani în plus pentru sistem, deÅŸi sistemul are probleme de finanÅ£are, ci de a realiza o moderare, de a aranja circuitul pacienÅ£ilor în sistemul sanitar. Acum avem o adresabilitate preponderent, chiar peste măsură, către medicii din spitale. Anul trecut, peste 50% din bugetul Sănătăţii a fost alocat spitalelor, deÅŸi pentru medicii de familie ar trebui să avem cea mai mare adresabilitate. Aceasta determină costuri exagerate, fiindcă la spitale o consultaÅ£ie costă mai mult decât la medicul de familie.

Problema nu se poate rezolva doar prin schimbarea sistemului de finanÅ£are, căci dacă am scădea alocările pentru spitale le-am omorî imediat. Deci, sistemul trebuie moderat, astfel încât prin coplată să se "filtreze" accesul la spitale. Altfel spus, trebuie cenzurat abuzul pacienÅ£ilor de a merge la spital pentru orice. Acesta e principalul scop. Există însă ÅŸi dorinÅ£a de a eficientiza controlul asupra efectuării sau neefectuării serviciilor medicale, iar aici avem altă problemă: decontăm servicii fictive. Oameni care în fiÅŸe erau internaÅ£i nu au fost găsiÅ£i pe patul de spital. Trebuie înÅ£eles că aÅŸa se creează un minus în bugetul Sănătăţii, care se răsfrânge asupra tratamentelor, medicamentelor compensate ÅŸ.a.m.d.

- De unde ideea suprataxării pe fast-food?

- Eu am prezentat-o ca pe o intenÅ£ie. Taxa ar avea două componente: pe alimentele nesănătoase ÅŸi pe băuturile carbogazoase. Åži această reglementare există în unele state europene. Tema a fost evitată ani la rând. În plan internaÅ£ional reacÅ£iile au fost pozitive, chiar dacă la noi iniÅ£iativa a fost ironizată, dar eu mă bucur că problema se discută acum deschis.

Cifrele de la care am pornit, căci nu am lansat ideea fără să mă bazez pe ceva, sunt îngrijorătoare: jumătate din populaÅ£ia adultă suferă de obezitate, dar problema ÅŸi mai mare e că obezitatea afectează tot mai mult copiii ÅŸi adolescenÅ£ii. În 2001 aveam 1,65% dintre copii cu obezitate, iar în 2007 procentajul a crescut la 3,2%. Deci în 6 ani s-a dublat, iar tendinÅ£a e crescătoare. Un ministru al Sănătăţii nu poate ignora fenomenul.

Clanul bihorenilor

- SunteÅ£i ministrul care a dus la BucureÅŸti cei mai mulÅ£i conjudeÅ£eni. Numai în comisiile de specialitate pe diferitele boli aÅ£i cooptat 12 medici din Oradea. Nu exageraÅ£i?

- Eu cred că e important să aÅŸezăm niÅŸte lucruri acolo unde le e locul sau unde pot fi aÅŸezate bine. Bihorul, deÅŸi are specialiÅŸti la nivel naÅ£ional, unii chiar la nivel internaÅ£ional, nu se regăsea în comisiile de specialitate ale Ministerului, iar pentru un ministru bihorean e chiar obligatoriu să aÅŸeze aceÅŸti oameni pe locurile pe care le meritau. Sunt oameni capabili ÅŸi o să le dau în continuare tot sprijinul.

- Dar aţi dus nu doar medici, ci şi birocraţi de administraţie: Ritli Laszlo, fiul fostului şef al Direcţiei Sanitare, Ritli Ladislau, Adrian Cocoş, fostul şef de personal din Direcţie...

- Fiecare ministru vine cu echipa sa. Vă asigur că aceÅŸti oameni trag din greu. Vin la muncă odată cu ministrul, la 8, ÅŸi pleacă odată cu ministrul, de obicei după ora 23, pentru că în timpul zilei rezolvăm problemele curente, ÅŸi abia seara putem face muncă de concepÅ£ie. E un minister greu, ÅŸi n-o spun pentru că eu sunt ministru, dar înaintea mea mulÅ£i au vorbit despre reformă ÅŸi puÅ£ini au făcut ceva.

De sacrificiu

- Se spune că sunteţi un ministru de sacrificiu. Pe de o parte se cunoaşte criza de bani din Sănătate, pe de alta nu mulţi dau şanse pe termen lung coaliţiei PDL-UDMR.

- S-ar putea. Dar oriunde am fost, mi-am propus să mă ridic de pe o funcÅ£ie cu sentimentul că am făcut tot ce mi-a stat în putere să las în urmă ceva bun. Åži de aici vreau să plec cu gândul că măcar am început niÅŸte lucruri care să miÅŸte sistemul sanitar. Dacă va trebui să plec mâine sau anul viitor, nicio problemă, dar o s-o fac cu fruntea sus. În orice caz, un lucru nu se va putea spune despre mine: că am fost un ministru care n-a făcut nimic.

- AveÅ£i alături, ca secretar general al Ministerului, ÅŸi o persoană discutabilă: Gheorghe Sârb, ex-deputat PSD ÅŸi PDL. Dvs l-aÅ£i ales sau aliaÅ£ii din PDL?

- AÅŸa cum nici eu nu sunt specialist în Sănătate, nici alte persoane din conducerea Ministerului nu trebuie să fie neapărat specialiÅŸti. Un secretar general trebuie să fie un coordonator bun pe legislaÅ£ie, pe pregătirea pentru ÅŸedinÅ£ele de Guvern, pe emiterea de ordine ÅŸi dispoziÅ£ii. Domnul Sîrb are o experienţă ÅŸi pentru mine e important să lucrez cu oameni de încredere. Nu mi-a fost impus. Eu l-am ales.

Spitalele trebuie "dezumflate"

- În această perioadă restructuraÅ£i spitalele. Care sunt reacÅ£iile?

- O spun deschis: nu mai putem continua ca până acum. Aceste probleme grave, cu decontări fictive, cu spitale umflate - apropo, am revocat din funcÅ£ii peste 100 de directori - sunt de nepermis. Am luat măsuri pentru care nu sunt simpatizat. Nici nu vreau să fiu un ministru simpatic. Nici pentru coplată nu voi fi iubit de cetăţeni, dar ea poate aduce o curăţire în sistem. Dacă n-o facem, împreună cu alte măsuri, cum e restructurarea spitalelor, problemele or să se agraveze ÅŸi mai mult, iar sistemul nu se va însănătoÅŸi niciodată.

- Ştiţi că restructurarea e folosită de manageri şi ca un prilej de a se debarasa de unii medici?

- Ar putea fi ÅŸi asemenea situaÅ£ii. Dar, de fapt, care e miza? Proiectul meu cel mai important e descentralizarea. AÅŸ fi putut spune: "StimaÅ£i primari, stimaÅ£i preÅŸedinÅ£i de consilii judeÅ£ene, luaÅ£i spitalele aÅŸa cum sunt!". Dar, tocmai pentru că vin din administraÅ£ia locală, am decis ca înainte de descentralizare să facem ordine. Acolo unde e cazul micÅŸorăm numărul de paturi, pentru a transfera autorităţilor locale structuri curăţite. Dacă noi, Ministerul, ÅŸtim că acest lucru trebuie făcut, atunci îl facem noi!

AMR 3 luni

- Când ar putea deveni descentralizarea spitalelor operaÅ£ională?

- În trei luni. Până la 1 iulie acest pas va fi făcut. Nu era normal ca autorităţile locale să răspundă de clădirile spitalelor, dar să nu le poată numi managerii. Majoritatea spitalelor trebuie date autorităţilor locale, pentru că ele cunosc problemele fiecărei comunităţi ÅŸi pot impune un management eficient. Au toate informaÅ£iile necesare, în timp ce un ministru, oricât de capabil, nu va deÅ£ine niciodată informaÅ£ii corecte ÅŸi complete. Eu nici măcar în Bihor, deÅŸi îi cunosc pe manageri, nu am pârghii de control eficient asupra lor.

- Ce spitale vor rămâne centralizate?

- Spitalele comunale, orăşeneÅŸti, municipale ÅŸi judeÅ£ene vor fi preluate de consiliile locale ale comunelor, oraÅŸelor ÅŸi municipiilor, respectiv de consiliile judeÅ£ene, în timp ce Ministerul va rămâne cu spitale importante la nivel regional ÅŸi naÅ£ional, cum sunt, de exemplu, Institutul Inimii, Institutul de la Fundeni, deci spitale monospecializate.

"N-am intrat cu tăvălugul"

- AÅ£i fost tentat să "curăţiÅ£i" spitalele ÅŸi de manageri, înainte de a le preda autorităţilor locale?

- ToÅ£i miniÅŸtrii au redenumit directorii ca manageri, managerii ca directori coordonatori, au rebotezat DirecÅ£iile Sanitare în Autorităţi de Sănătate Publică ÅŸi ASP-urile în DSP-uri... Eu nu mi-am dorit să vin cu tăvălugul, ci vreau ca viitoarele concursuri pentru manageri să fie organizate de autorităţile locale. Ele vor răspunde, ele să pună manageri!

- Niciun amic nu v-a rugat să-l schimbaÅ£i pe Pîrcioagă de la DSP sau pe Marilena CriÅŸan de la Spitalul Municipal?

- Sunt unii tentaţi de asemenea schimbări, dar eu din start mi-am fixat să le fac doar unde e urgent şi să dau autorităţilor locale posibilitatea să numească manageri.

- Cum credeţi că vor evolua spitalele după descentralizare?

- Vor fi spitale unde vor exista rezultate bune foarte repede, pentru că autorităţile locale deja s-au implicat, şi vor fi şi spitale unde procesul va porni mai greu, pentru că autorităţile au fost indiferente. Dar altfel nu se poate. Dacă vom continua să dăm ordine de la Bucureşti, nu vom ajunge nicăieri.

Bolnavi închipuiÅ£i

- Cum veţi rezolva situaţia concediilor medicale fictive?

- Abuzul de concedii medicale produce o altă risipă. În 2006, dintr-o sută de lei din bugetul Sănătăţii, trei lei se duceau pe decontarea concediilor medicale. În 2009 am dat 6% din buget pe plata concediilor medicale, rămânând ÅŸi mai puÅ£ini bani pentru echipamente ÅŸi medicamente. Culmea e că la aceste concedii medicale apelează persoane la care nu te-ai aÅŸtepta. Spuneam de cei peste 100 de manageri de spitale revocaÅ£i -12 s-au "îmbolnăvit" subit ÅŸi au intrat în concedii medicale...

- Dar credeÅ£i că se vor opri abuzurile până nu veÅ£i da exemplul unui doctor care o păţeÅŸte penal pentru falsificarea diagnosticelor?

- Deocamdată pot spune doar că am demarat niÅŸte cercetări ÅŸi să atrag atenÅ£ia că nu voi mai înghiÅ£i asemenea lucruri. AÅŸa cum în Italia, de pildă, o persoană aflată în concediu medical pe cinci zile e vizitată la domiciliu de trei ori, trebuie să se poată ÅŸi la noi. Adică dacă eÅŸti bolnav nu te plimbi pe stradă, nu-l ajuÅ£i pe vecin să-ÅŸi construiască casă, nu te duci la câmp...

Ce-a zis de Boc rămâne

- Cum lucraţi cu premierul Emil Boc, pe care anul trecut l-aţi criticat intens?

- Nu retrag nimic din ce-am spus. Pot confirma însă ÅŸi colegii, chiar ÅŸi cei din PDL, că dacă am criticat, am făcut-o cu motiv, pe latura profesională. În unele lucruri s-a adeverit fără dubii că am avut dreptate, în altele poate că nu. Dar niciodată n-am făcut politică jignind persoana la care am făcut referire.

- Bat parlamentarii bihoreni la uÅŸa Ministerului pentru sprijin?

- Cam toÅ£i. N-aÅŸ zice că cel mai des vin colegii din UDMR, dar pot spune că în fiecare zi de luni sunt prezent în Parlament ÅŸi încerc să ajut, indiferent de culoarea politică.

- V-au curtat firmele farmaceutice, cunoscute că încearcă să intre sub pielea celor care au în pix bugetele pentru medicamente?

- Da, dar au făcut-o degeaba.

CV
Inventat de Kiss, promovat de Bolojan

Absolvent al Facultăţii de Drept din Oradea, Cseke Attila a fost funcÅ£ionar la Consiliul JudeÅ£ean Bihor, consilier juridic al Episcopiei Romano-Catolice din Oradea ÅŸi consilier al preÅŸedintelui CJ Bihor, Alexandru Kiss. Membru UDMR din 1997, a devenit vicepreÅŸedinte al Uniunii la nivel naÅ£ional în 2007. Cea mai înaltă funcÅ£ie administrativă deÅ£inută înainte de ministeriat a fost cea de secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului, în perioada 2007-2008, ÅŸef direct fiindu-i actualul primar al Oradiei, Ilie Bolojan.