Dacă în ultimii ani Primăria a pus accent pe informarea şi educarea orădenilor pe teme de salubritate publică, acum a venit şi vremea măsurilor ferme, care să asigure un sistem de salubritate eficient şi durabil.
Vinerea trecută, pe site-ul Primăriei a fost postată strategia de salubritate urbană pentru anii 2015-2025. Strategia propusă urmăreşte problemele cu care se confruntă azi oraşul şi trasează direcţiile care trebuie urmate pentru a avea un oraş mai curat.
Pe model elveţian
O problemă a salubrităţii orădene e cea a cantităţilor reduse de deşeuri reciclabile adunate. "Suntem obligaţi să creştem cantităţile de deşeuri colectate selectiv. Nerespectarea acestei obligaţii europene înseamnă penalizări foarte mari, care în mod indirect vor fi plătite tot de orădeni", a declarat primarul Ilie Bolojan (foto).
Pentru ca oraşul să îşi majoreze cantităţile de deşeuri reciclabile colectate selectiv, Primăria propune tarifarea serviciului de salubritate în funcţie de volum sau de cantitatea deşeurilor. "După regula conform căreia ceea ce e colectat selectiv nu se plăteşte, va trebui ca şi ceea ce se colectează la volum să se plătească. Acum nu există o miză financiară pentru a face asta", a declarat primarul. Edilul a prezentat modelul elveţian, unde cetăţenii cumpără saci pentru colectarea deşeurilor, iar în preţul acestora e cuprins şi tariful de colectare.
Atenţie, amenzi!
Totodată, municipalitatea va urmări şi amendarea celor care nu colectează selectiv, care aruncă deşeuri în locuri neamenajate sau care nu au încheiat contracte cu operatorul de salubritate, "astfel încât să avem un oraş curat, să îţi placă să locuieşti aici", a spus primarul.
Aplicarea amenzilor pentru necolectarea selectivă se va introduce odată cu tarifarea pe volum a colectării deşeurilor. Dar, pentru a putea introduce acest tarif, Primăria trebuie să obţină modificarea unui ordin al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, care în prezent, în taxarea serviciilor de salubritate, permite doar tarifele pe persoană.
Ţarcuri cu cartele
O altă problemă urmărită de strategie e cea a mizeriei din jurul containerelor. "Avem scotocitorii prin gunoaie, pe care nu-i mai dorim, şi avem unele depozite ilegale de gunoi, pentru că oamenii n-au contracte de salubritate sau pentru că din indolenţă aruncă deşeurile pe unde apucă", spune primarul. În acest context, Primăria propune închiderea tuturor containerelor din oraş în incinte metalice, pe care locatarii să le deschidă cu cartelele cu care intră şi în scările de bloc. În prezent, în Oradea sunt 489 de ţarcuri şi mai sunt necesare circa 300. Totodată, aceste incinte trebuie să treacă în administrarea asociaţiilor de proprietari, la fel ca spaţiile verzi, pentru a fi cineva răspunzător de curăţenia din jurul lor.
Pe de altă parte, municipalitatea mai propune ca în centrul istoric al Oradiei, dar şi în zonele înguste dintre blocuri, ţarcurile să fie amenajate în subteran. O soluţie mult mai plăcută, dar şi mai scumpă...
Dă-ţi cu părerea!
Strategia de salubritate mai prevede ca protocoalele pentru spaţiile verzi din jurul blocurilor, în baza cărora asociaţiile devin răspunzătoare de aceste zone, să fie prelungite până în 2020, să se organizeze anual patru campanii de curăţenie (nu două) şi amenajarea în Nufărul şi Rogerius a unor platforme betonate, unde orădenii să poată să-şi ducă oricând deşeurile voluminoase şi cele rezultate în urma renovărilor. "Intri cu maşina pe platformă, ţi se cântăreşte maşina la intrare şi la ieşire, şi plăteşti sau nu în funcţie de ceea ce ai depozitat", explică Bolojan.
Strategia poate fi citită în secţiunea "Dezbateri publice" de pe site-ul www.oradea.ro şi va fi dezbătută public în jurul datei de 25 noiembrie. Până atunci, orădenii sunt îndemnaţi să trimită municipalităţii sugestiile lor. Pentru că atunci când este vorba de curăţenia oraşului toţi locuitorii ar trebui să fie interesaţi...
ANALIZĂ SWOT
Puncte tari vs. puncte slabe
Strategia de salubritate a Oradiei conţine şi o analiză a actualului sistem de salubritate. Avantajele oraşului sunt, din acest punct de vedere, existenţa unui sistem de monitorizare cu GPS a utilajelor de salubritate (ceea ce face ca sistemul de colectare selectivă să fie atent monitorizat), existenţa unui depozit ecologic de deşeuri, cu o staţie de sortare complexă, şi existenţa unui cadastru verde. Punctele slabe sunt insuficienţa spaţiilor verzi, educaţia deficitară a orădenilor, fondurile insuficiente pentru extinderea infrastructurii de colectare selectivă şi scotocitorii care adună "la negru" deşeurile reciclabile.
Aţi prefera să plătiţi colectarea deşeurilor menajere după volumul lor şi nu după numărul de persoane, în condiţiile în care reciclabilele sunt ridicate gratuit?
Cred că ar fi o schimbare în bine, iar orădenii ar fi mult mai interesaţi să fie ordonaţi şi să colecteze selectiv, căci ar plăti mai puţin.
Ioan Gavriş, 60 ani, inginer
Ideea este bună, cu condiţia ca sistemul să fie bine pus la punct şi fiecare bloc să aibă pubele separate pentru colectarea selectivă.
Kabodi Gyongyi, 55 ani, confecţioneră
Este cu siguranţă o idee bună. Rezultatele s-ar vedea dacă numărul deşeurilor reciclabile colectate ar fi mult mai mare decât acum.
Silviu Topai, 25 ani, masterand
Nu cred că ar funcţiona un astfel de sistem. Orădenii colectează haotic, nu aruncă deşeurile în pubelele potrivite şi nu le prea pasă.
Elisabeta Meheş, 54 ani, pensionară
Logica spune că varianta taxării deşeurilor după volum este cea corectă. Rămâne de văzut dacă va putea fi pusă corect în practică.
Mihai Gudar, 58 ani, strungar
O astfel de decizie ar încuraja colectarea selectivă şi, ca atare, reciclarea. Cred că am avea de câştigat dacă s-ar implementa.
Simona Sârb, 25 ani, asistent medical
.jpg "Oradea ieri, Oradea azi: Cum a fost construit ansamblul de blocuri din Calea Averescu (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.