Cum să-ţi creşti IQ-ul, partea I: Evită lucrurile uşoare!

Coeficientul de inteligenţă preocupă multă lume în ultimele decenii. De la cercetătorul care analizează corelaţia dintre memoria de lucru şi IQ şi până la omul de rând care doreşte să devină mai inteligent, problema creşterii IQ-ului apare tot mai des în medii care variază, de la discuţii de bar, până la workshop-uri în psihologie.

În această serie voi analiza cinci factori care influenţează creşterea coeficientului de inteligenţă şi modul în care te poţi folosi de ei. Primul, despre care voi vorbi în acest articol, este unul simplu, dar care necesită o oarecare doză de ambiţie: evită lucrurile uşoare!

Tindem să simplificăm activităţile la care luăm parte, să minimizăm aportul nostru la ele. E mult mai eficient - de exemplu - să iei autobuzul ca să ajungi din punctul A în punctul B decât să parcurgi distanţa pe jos. E mult mai simplu să scoţi telefonul din buzunar şi să deschizi aplicaţia de calcul pentru a vedea cât face 67 x 3 decât să faci operaţia din cap. Problema este însă că, ajungând să depinzi de calculator pentru a face operaţii matematice, deşi îţi uşurezi sarcina, devine din ce în ce mai greu să faci aceleaşi operaţii mental. Evitând să apuci drumul lung spre casă şi optând pentru calea mai scurtă eşti privat de tot ceea ce ai fi putut învăţa petrecând mai mult timp pe cărarea bătătorită.

Aşa cum alegând un hamburger gata preparat în locul unei mese pe care trebuie să o găteşti vreme de o oră ajunge în cele din urmă să îşi spună cuvântul asupra greutăţii tale, la fel, faptul că faci lucrurile mai uşor din punct de vedere cognitiv duce la un deficit care va fi greu de combătut. Alegând calea uşoară, creierul nu va fi antrenat, nu va fi nevoit să depună efort. Apelând la un informatician pentru a-ţi conecta imprimanta la laptop în loc să te documentezi singur cum să realizezi acest lucru te privează de un calup de informaţii şi de activitatea neuronală asociată asimilării lui.

Dacă ţi se cere să realizezi un proiect de orice fel nu te mulţumi cu strictul necesar. Nu juca jocuri pe calculator pe cea mai uşoară setare, evită să urmăreşti filmul în loc să citeşti cartea, luptă-te cu textul în engleză în loc să parcurgi traducerea în română.

Dacă în loc să iei liftul urci cele patru etaje pe scări, muşchii gambelor se vor dezvolta mai bine cu timpul, chit că ajungi mai târziu la uşa apartamentului şi o faci asudând. Acelaşi lucru este valabil şi când vine vorba de intelect: cu cât alegi calea mai dificilă în rezolvarea unei probleme, cu atât sinapsele vor fi mai active şi neuronii vor forma noi conexiuni.

Este mult mai eficient să-l întrebi pe un cunoscător de germană cum se traduce un anumit cuvânt decât să apuci dicţionarul şi să-l cauţi singur. Dar informaţia survenită în prima instanţă va avea şanse mai mici să fie reţinută pe termen lung pe când cea pentru care am depus efort se va cimenta mai bine în memorie şi - mai mult - va pune în mişcare şi alte procese precum atenţia, logica, concentrarea, libera asociere ori imaginaţia.