Băsescu, de la şpriţuri la FMI

Un parlamentar i-a atras atenţia preşedintelui că în 2009, pensia minimă garantată ar trebui să fie 500 de lei. Băsescu i-a replicat, în glumă, că...era sub influenţa băuturilor alcoolice când a spus acest lucru. Băsescu le-a mai spus parlamentarilor că tema pensiilor a fost introdusă în campania din 2008 şi că nimeni nu l-a întrebat atunci când Guvernul a susţinut-o.

Băsescu a vorbit şi despre agricultură. El se declară enervat de faptul că pe piaţa românească ajung fructe şi legume turceşti, dar etichetate ca şi cum ar fi produse în Uniunea Europeană. "Agricultura trebuie fiscalizată. Trebuie dată bătălia cu comerţul intracomunitar. Până la urmă e şi enervant să avem piaţa şi hypermarket-urile pline cu ananas şi banane din Olanda. Când ajung în Consiliu o să-l rog pe primul ministru olandez să-mi arate unde e plantaţia de ananas şi banane din Olanda. Sigur că sunt turceşti şi pe urmă ei le vând cu etichetă olandeză pe piaţa noastră. Nu-i mai iei vamă, nu-i mai iei nimic că e originală din Olanda" a spus preşedintele.

După ce s-a întâlnit cu parlamenarii puterii, Traian Băsescu a susţinut o declaraţie de presă la palatul parlamentului, despre măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare şi despre necesitatea susţinerii acestora în parlament. "Opţiunea mea este să insist ca scrisoarea către FMI să plece în exact termenii în care a fost negociată, având convingerea că decât mărirea de taxe este mai bună această soluţie", a spus Băsescu, referindu-se la reducerea cu 25% a salariilor bugetare şi cu 15% a pensiilor şi alocaţiilor sociale.

"Plec de la a vă reaminti mandatul cu care a venit FMI la Bucureşti. A fost creşterea TVA la 24% şi creşterea cotei unice la 20% şi reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%. După toate analizele, creşterea TVA ar fi generat o inflaţie de 2 cifre. Minim 10%, faţă de obiectivul existent în jur de 4-4,5%. Ar fi fost un transfer de cheltuieli suplimentare pe zona economică, zonă care a parcurs un proces de restructurare în 2009. Am respins varianta propusă de FMI pentru că menţinea cancerul din bugetul de stat. 66% este cu cheltuieli salariale plus cheltuieli sociale plus cotizaţia la bugetul UE. Diferenţa este destinată cheltuielilor materiale din spitale, din şcoli, cu armata şi cu alte instituţii ale statului care trebuie să funcţioneze. Aceste cheltuieli nu se pot încadra în 34%. Şi atunci se duc în deficit. Fără niciun fel de măsuri de raţionalizare a cheltuielilor cu aparatul bugetar şi sistemul social, deficitul ar fi 9,1% anul acesta, adică statul român trebuia să împrumute 11,7 miliarde euro pentru a-şi acoperi cheltuielile de funcţionare", a explicat preşedintele.