Via Carpatia: Ungaria a anunțat că și-a terminat partea din coridorul central-european. Cum stă România

Ungaria a anunţat că şi-a terminat partea din coridorul rutier central-european Via Carpatia, devenind astfel prima ţară care a construit deja toate elementele care îi revin din acest proiect rutier. Astfel, ţara vecină s-a achitat de toate sarcinile asumate în acest proiect cu 5 ani mai devreme.

Potrivit HotNews.ro, coridorul autostrăzii Via Carpatia leagă infrastructura din şapte ţări, din Lituania şi până în Grecia, creând o conexiune între porturile Mării Baltice, Mării Egee şi Mării Negre, pe direcţia nord-sud.

"Odată cu finalizarea, în toamnă, a autostrăzii M30 din Ungaria, care face legătura între autostrada M3 şi graniţa cu Slovacia, a luat naştere şi ultimul element maghiar al coridorului. În urma secţiunii nou construite între Miskolc şi Tornyosnémeti, de la Budapesta se poate ajunge pe autostradă până la Kosice (Slovacia), precizează MTI.

Odată cu finalizarea acestui drum de mare viteză, Ungaria s-a achitat de toate sarcinile asumate cu 5 ani mai devreme decât termenul-limită al construcţiei întregii Via Carpatia, care este anul 2026. După autostrada M30, secţiunea maghiară a coridorului continuă cu autostrada M3, apoi cu autostrada M35, în direcţia Debrecen, iar în final, cu autostrada M4, în direcţia Oradea", notează HotNews.ro.

Ungaria - aproape 2.000 de kilometri de autostrăzi

Tamás Schanda, secretar de stat în Ministerul Inovaţiei şi Tehnologiei, a declarat că "Ungaria a reuşit să îşi dezvolte singură infrastructura proprie de transport - datorită muncii depuse de cetăţenii săi, bazându-se pe creşterea economică".

Conform spuselor acestuia, dacă în 2010, lungimea totală a reţelei interne de autostrăzi din ţara vecină a fost de sub 1.300 de kilometri, în prezent ea se apropie de 2.000 de kilometri. 

Autostradă Budapesta - Bratislava

"Datorită investiţiilor realizate în ultimii 11 ani, acum putem ajunge pe drumuri cu patru benzi la Eger, la Salgótarján, la Sopron, la Szolnok, la Szombathely şi la Veszprém. Vorbim, acum, de o legătură completă pe autostradă între capitala Ungariei şi cea a Slovaciei, Bratislava; înainte de 2010, niciun drum de mare viteză nu ajungea la graniţa cu România, spre Transilvania, acum se lucrează, deja, la pregătirea celui de-al treilea. Din 2019 încoace, este al treilea an consecutiv când reţeaua de drumuri de mare viteză din Ungaria a crescut cu peste 100 de kilometri în fiecare an. Impulsul fără precedent al dezvoltărilor este confirmat şi de faptul că progrese comparabile au fost înregistrate numai de două ori", a mai explicat Tamás Schanda.

De altfel, aşa cum BIHOREANUL a mai scris, Ungaria vrea să prelungească drumul expres M44 spre România, unde se va uni cu viitorul DX Oradea – Arad. 

Guvernul ţării vecine lucrează la un studiu pentru prelungirea drumului expres M44 spre localitatea Sarkad din judeţul Békés şi conectarea acestuia cu viitorul drum expres DX Oradea-Arad, care va uni Via Carpatica, din nordul Europei, spre coridorul IV european, către sudul continentului.

Pe unde trece Via Carpatia prin România

Potrivit HotNews.ro, Via Carpatia "intră" în România, pe la punctul de trecere a frontierei Borş, iar la Lugoj se împarte în două ramuri: ramura sudică (Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Calafat - Podul Calafat-Vidin) şi ramura nordică Lugoj - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Constanţa.

Pe anumite sectoare, România a realizat până acum autostrăzile sau drumurile necesare pe acest coridor, însă mai rămân unele proiecte rămase de implementat:

- A11/Drum expres Borş - Oradea - Arad

- A1 Lugoj - Deva, secţiunea cu tuneluri de la Margina-Holdea.

- A6 Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Calafat

- A1 Sibiu - Piteşti

- A0 Centura Bucureşti

Drumul expres Oradea Arad, aprobat

Aşa cum BIHOREANUL a mai scris, Drumul expres DX Oradea - Arad a fost preluat de la CNAIR la finele anului trecut, după ce Ilie Bolojan a devenit preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, iar în luna martie, după ce consiliile judeţene Bihor şi Arad şi primăriile Oradea şi Arad s-au asociat şi au încheiat un parteneriat cu CNAIR, a fost finalizată licitaţia pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic.

La competiţia câştigată în luna iunie de SC Consintrans SRL au participat cinci firme de proiectare autostrăzi şi drumuri, aceasta urmând să fie plătită pentru SF şi PT cu suma de 39,85 milioane lei. Consintrans are la dispoziţie 20 de luni pentru a realiza atât studiul de fezabilitate, cât şi proiectul tehnic.

Pe 1 octombrie, Bolojan a anunţat, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu preşedintele CJ Arad, Iustin Cionca, faptul că varianta finală a traseului acestuia a fost aprobată în Comisia Tehnico-Economică a CNAIR, pe 24 septembrie, după ce aceasta a făcut o analiză multicriterială a patru variante.

Drum cu 75 de pasaje supraterane

În final, drumul expres va avea 75 de pasaje supraterane şi poduri peste cursuri de apă şi intersecţii cu drumuri naţionale, judeţene şi comunale, iar în Bihor vor fi executate, la fel ca în judeţul Arad, patru noduri rutiere.

Pornind din Oradea, primul va fi la aproximativ 8 kilometri de oraş şi va asigura joncţiunea cu drumul de legătură Oradea - Autostrada Transilvania (proiect aflat în implementare), al doilea nod va fi amenajat la intersecţia cu DN 79 Oradea - Arad în zona Inand, al treilea în zona Salonta în intersecţia cu drumul judeţean spre Tinca şi Beiuş, iar cel de-al patrulea la limita cu judeţul Arad în zona comunelor Avram Iancu (Bihor) şi Zerind (Arad).

Ilie Bolojan a mai precizat că vor fi realizate, însă, şi alte drumuri de legătură de câte 1 - 2 kilometri între viitorul drum expres şi alte şosele.

În ce priveşte calendarul pentru implementarea proiectului, durata de execuţie va fi de 36 de luni, iar pentru că proiectul nu va fi finalizat până în decembrie 2023 el va fi fazat astfel încât lucrările să fie finanţate în continuare cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional.