Pe bani europeni, cadre didactice ale Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii din Oradea, alături de Institutul de Pescuit, Acvacultură şi Irihaţii HAKI din Szarvas, Ungaria, au monitorizat, vreme de mai bine de un an, ape curgătoare din Bihor, pentru a afla dacă există sau nu poluare cu medicamente.
Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri, coordonatoarele proiectului Alexandrina Fodor şi Gyongyosine Papp Zsuzsanna au prezentat concluziile proiectului, veştile fiind destul de bune: în apele Crişurilor concentraţia de medicamente este mai mică decât cea cunoscută în literatura de specialitate. Altfel spus, apele bihorene nu sunt poluate cu medicamente.
O explicaţie a acestui fapt, au descoperit cercetătorii, ar putea sta în plantele acvatice. În probele de vegetaţie luate din râuri, nivelul de poluare cu medicamente este semnificativ mai mare. "Se poate concluziona că speciile vegetae, datorită capacităţii lor de bioacumulare, pot fi folosite la îndepăratarea resturilor de medicamente din apele epurate pe cale naturală", a precizat Fodor.
O problemă depistată, însă, de cercetători este existenţa medicamentelor în peştii din apele din Bihor, mai precis urme de diclofenac în muşchii peştilor, semn că mediul acvatic are totuşi de suferit de pe urma medicamentelor.
Studiul realizat de echipa româno-maghiară va fi folosit ca fundament pentru noi proiecte, care vor urmări efectele poluării cu medicamente. Cei interesaţi pot consulta concluziile proiectului pe site-ul dedicat, www.pharmariver.eu.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.