USR-iştii sunt supăraţi pe Primărie, acuzând că, după ce în octombrie 2017 au adoptat această formă de democraţie cetăţenească la iniţiativa lor, municipalitatea a abandonat-o anul acesta, nemaiorganizând o sesiune de depunere de proiecte pe anul viitor.
"Lipsă de interes"
Într-un comunicat dat publicităţii vineri, USR Bihor aminteşte că "încă de la început demersul s-a desfăşurat greoi, a avut numeroase sincope pe traseu şi a sucombat definitiv în cursul anului 2019", iar stadiul de implementare al proiectelor votate şi aprobate pentru finanţare în sesiunile anterioare este "incert şi puţin cunoscut de orădeni".
"Lipsa de interes a Primăriei Oradea pentru acest demers pare inexplicabilă dat fiind faptul că orădenii l-au primit cu entuziasm şi au demonstrat că au idei şi că vor să se implice în modelarea comunităţii locale", afirmă cei de la USR, amintind că la prima ediţie au fost depuse 199 proiecte (din care 42 validate, însumând 21.993 voturi exprimate direct şi online), iar la a doua ediţie cu 55% mai puţine, adică 91 (din care 52 validate cu 22.313 voturi).
USR-iştii acuză că Primăria "a gestionat defectuos" bugetarea participativă, ca dovadă invocând faptul că la a doua sesiune termenul pentru depunerea proiectelor a fost prelungit cu aproape 5 luni, faţă de una singură la prima sesiune, ba chiar şi că votarea proiectelor s-a făcut netransparent.
Participativ şi nu prea
Ei mai reproşează municipalităţii că a eliminat dintre beneficiarii bugetării participative instituţiile de învăţământ din cauză că "au o capacitate prea bună de lobby şi de mobilizare a voturilor", dar şi că a invalidat proiecte validate în alte oraşe (precum propunerea de achiziţionare a unor defibrilatoare, făcută de un consilier PSD, dar respinsă deşi în Cluj a fost adoptată), ba chiar şi că a încercat "să controleze sistemul în aşa fel încât la vot să ajungă proiectele pe care oricum municipalitatea intenţiona să le implementeze", cum ar fi construirea unei parcări la Spitalul Judeţean ori modernizarea Ştrandului Ioşia, fapt ce "goleşte de conţinut întreg demersul de bugetare participativă", deoarece rolul acestuia este "tocmai acela de a lăsa o mică parte din puterea de decizie asupra bugetului public în mâna cetăţenilor în scopul de a-i cointeresa şi responsabiliza în bunul mers al lucrurilor în comunităţile din care fac parte".
Chiar şi în aceste conditii, spun USR-iştii, 20 de proiecte au fost alese pentru finanţare şi implementare, dar "unul singur a fost finalizat, la unul s-a renunţat definitiv (reabilitarea fostei Case de Cultură din Podgoria), alte 2-3 proiecte se află în faza de licitaţie a lucrărilor, iar cele mai multe se afla încă în faza de elaborare studii de fezabilitate, studii de oportunitate, realizare PUZ, aprobare indicatori tehnico economici etc".
Temă de casă
USR Bihor consideră "imperativă reluarea procesului de bugetare participativă şi demararea unei noi sesiuni de depunere proiecte pentru anul 2020, în paralel cu accelerarea demersurilor pentru implementarea celor deja asumate", dar şi că "se impune analizarea disfunctionalităţilor survenite în sesiunile anterioare în scopul îmbunatăţirii şi perfecţionării sistemului".
De asemenea, USR-iştii cer modificarea regulamentului de organizare în sensul schimbării componenţei comisiei care analizează şi validează proiectele supuse apoi votului public, deoarece "o comisie constituită prin dispoziţia primarului şi formată exclusiv" din angajaţi ai Primăriei "respectă doar un punct de vedere unilateral: al finanţatorului", ceea ce contravine "spiritului şi scopului bugetării participative", adică "descentralizarea deciziei şi includerea cetaţenilor în procesul de elaborare de politici publice".
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.