"Statutul elevului" a fost aprobat: Primul document care reglementează drepturile şi obligaţiile elevilor

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a aprobat "Statutul elevului", primul document naţional care reglementează drepturile şi obligaţiile tuturor elevilor din învăţământul de stat, particular sau confesional din România. 

"Îmi doresc ca Statutul elevului să contureze un cadru în care vocea elevului să se facă auzită cu adevărat în comunitatea şcolară. O voce informată, responsabilă, interesată să protejeze drepturile elevilor şi să crească, totodată, capacitatea tinerilor de a se implica în viaţa scolii. Îmi doresc, totodată, ca elevii şi profesorii să aibă un dialog activ, sa devină parteneri pentru un bine comun, acela al elevului, pentru că şcoala este despre şi pentru elevi", a scris ministrul pe Facebook, odată cu anunţul că a semnat ordinul care aprobă documentul.

Drepturi şi obligaţii

Capitolul al II-lea este cel care reglementează drepturile elevilor români. Printre altele, sunt prevăzute dreptul la o educaţie de calitate, dreptul de a fi consultaţi şi de a-şi exprima opţiunea pentru disciplinele din curriculumul şcolii, dreptul la manuale gratuite ori dreptul de a beneficia de tratament nediscriminatoriu.

O noutate interesantă introdusă de statut este dreptul elevilor de a contesta o notă primită la o evaluare scrisă. Astfel, în maxim cinci zile de la obţinerea notei, elevul sau părintele poate să-i ceară profesorului să justifice nota, iar dacă aceste argumente nu sunt convingătoare, poate să depună o cerere la conducerea şcolii pentru reevaluarea lucrării. Această reevaluare va fi realizată de două cadre didactice care nu predau la clasa respectivă.

De asemenea, elevii au primit dreptul de a oferi feedback semestrial anonim cadrelor didactice, dreptul de a fi trecuţi absenţi doar în cazul în care lipsesc, nu şi ca un mijloc de coerciţie, dreptul de a participa la proteste, dreptul de a alege opţionale de la alte clase ori dreptul de a primi burse din partea administraţiei locale.

La capitolul obligaţii, Statutul arată, printre altele, că elevilor le este interzis să distrugă materialele şcolare (cataloage, carnete de note, manuale) ori să folosească telefoanele mobile în timpul orelor de curs. În schimb, profesorii nu au voie să deposedeze elevii de bunurile personale care nu atentează la siguranţa personală.

Documentul reglementează şi modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional al Elevilor, respectiv ale consiliilor judeţene şi şcolare.

Statutul elevului va deveni obligatoriu la 30 de zile de la publicarea lui în Monitorul Oficial.

"Moment istoric"

Fostul preşedinte al CNE, orădeanul Horia Oniţa, a fost unul dintre elevii care au lucrat alături de reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei la elaborarea Statutului elevilor. "Avem Statutul Elevului, avem drepturi pentru elevi! E un moment istoric pentru preuniversitarul din România, când elevii au demonstrat că îşi pot apăra drepturile şi nu negociază respectarea acestora! Acum e important să ne asigurăm că va fi respectat în şcoli. Iată că după zeci de ore de negocieri la minister, după "lupte seculare" cu cei care considerau că elevii sunt un pion irelevant în formarea lor, după zeci de ore de research şi amendamente, avem un Statut care să prevadă drepturile şi obligațiile elevilor!", a comentat Oniţa, pe Facebook.

"În ciuda rezistenței la schimbare din preuniversitarul românesc şi a mentălității anacronice perpetuate încă în rândul multor actori ai sistemului de învățământ, după 5 ani de la termenul legal am demonstrat că elevii îşi pot apăra drepturile, că nu sunt doar un pion irelevant în formarea lor. De anul următor, elevii vor beneficia de un document robust şi accesibil care să le prevadă drepturile şi obligațiile. Am adăugat drepturi şi obligații de bun-simț, necesare unei educații de secol XXI, centrat pe elev. Important acum e să ne asigurăm că drepturile elevilor vor fi respectate, un deziderat dificil de îndeplinit, din nefericire, în multe şcoli rămase în desuetudine", a mai spus Oniţa.