Înfiinţată în 1948, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a fixat data de 7 aprilie ca Zi Mondială a Sănătăţii, marcată anual, începând din 1950, prin dezbaterea pe plan global a câte unei teme de mare interes pentru populaţia lumii, în ultimii ani printre acestea aflându-se diabetul, siguranţa alimentară şi hipertensiunea arterială, pentru ca acum să vină rândul depresiei, care afectează mai mult de 5% din omenire.
La Oradea, de Ziua Mondială a Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică Bihor a organizat în colaborare cu Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai, la sediul acestei instituţii, o reuniune la care au participat nu doar medici, specializaţi nu doar în sănătate publică, ci şi în neuropsihiatrie, precum şi psihologi, asistenţi sociali, artişti, profesori, activişti sociali şi chiar poliţişti, fiecare vorbind despre depresie din propria perspectivă.
Idiotul şi depresia
„Orice depresie trebuie întâmpinată cu un zâmbet. Depresia va crede că eşti un idiot şi va pleca”, l-a citat pe Robert de Niro doctoriţa Daniela Rahotă, directorul executiv al DSP Bihor, a cărei opinie este optimistă, şi anume că depresia este o boală care poate fi, totuşi, prevenită şi tratată.
Potrivit prezentării făcute de dr. Rahotă, obiectivul principal al campaniei despre combaterea depresiei, începută încă de anul trecut din octombrie, este de a acţiona astfel încât în întreaga lume cât mai multe persoane afectate de depresie să primească ajutor. Tot reprezentanta DSP a arătat că, deşi depresia atinge tot mai mulţi oameni, există trei grupe de risc mărit, şi anume adolescenţii şi adulţii, femeile la vârsta procreerii şi vârstnicii peste 60 de ani.
Mesajele OMS transmise de specialistă au ca scop să conştientizeze populaţia că depresia este o boală mintală din ce în ce mai frecventă, ai cărei factori favorizanţi sunt sărăcia, şomajul, evenimentele traumatizante (de pildă moartea unui apropiat, o despărţire, aflarea unui diagnostic medical sever etc), iar netratarea acestei afecţiuni determină imposibilitatea de a munci ori de a fi productiv, primul pas în tratarea ei fiind socializarea.
Tot o atitudine optimistă în privinţa depresiei a afişat şi fostul director adjunct al DSP Bihor, dr. Zoia Bitea, proaspăt pensionar, care într-o expunere despre „Starea de bine ca alegere” a încercat să dea exemplul personal celor de faţă, spunând că în pofida prejudecăţii generale că vârsta pensionării este una „a celor doi „b”, bătrâneţe şi boală, ea poate fi a celor doi „a”, alegere şi acţiune”. Ca să fie convingătoare, dr. Bitea s-a confesat spunând că după pensionare, pentru a nu pica în capcana atrofierilor de tot felul, a început să facă sport, fapt care contribuie nu doar la sănătatea fizică, ci şi la cea mintală.
Depresivii, cei mai...
Spre deosebire de colegele sale, profesorul Gavril Cornuţiu, specialist în neuropsihiatrie, după ce a enumerat câteva personalităţi din istoria şi arta românească atinse de depresii severe, precum Avram Iancu, Mihaei Eminescu ori George Călinescu, a surprins asistenţa afirmând că „structurile depresive sunt cele mai cinstite, harnice şi corecte dintre toate structurile de personalitate”, deoarece „muncesc” cel mai mult ca să-şi depăşească asemenea stări. „Depresia nu este neapărat o boală”, a spus dr. Cornuţiu, adăugând însă că ea este în strânsă legătură cu multe boli, în sensul că majorează cu 50% riscul unei boli cardiovasculare ori cu 30% pe cel al unei leucemii.
Profesorul a făcut şi un excurs cultural în istoria lumii, spectaculos şi pertinent, nu din ambiţia de a epata, arătând că depresia există încă de la începuturile creştinismului, când omul a căpătat noţiunea de păcat, depresia evoluând apoi în funcţie de valorile societăţilor şi căpătând proporţii mărite pe măsura apropierii de epoca modernă, pentru ca în prezent să fie de intensitate maximă tocmai datorită faptului că omul este prizonierul propriei viteze.
De asemenea, dr. Cornuţiu a opinat, şi nu fără argumente, că sărăcia nu este neapărat un factor determinant al depresiei, de vreme ce „în Somalia se moare de foame, nu de depresie, iar numărul persoanelor afectate de depresie este mult mai mare în ţările bogate decât în cele sărace”. Concluzia trasă? Depresia, de fapt, este o variabilă dependentă atât biologic, cât şi cultural, nu doar ori preponderent economic.
Vorbitori mulţi, auditoriu restrâns
La dezbaterea întinsă pe durata a trei ore au mai vorbit Camelia Păşcui, preşedintele Asociaţiei Sănătatea Ta, despre „Combaterea depresiei prin voluntariat”, psihologul Claudia Furak Pop despre „Cum ajutăm copiii să învingă depresia”, directoarea Bibliotecii, Ligia Mirişan, despre „Biblioteca, spaţiu non-formal pentru terapii alternative ale depresiei”, Delia Merce, directoarea Centrului pentru Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, despre „Consecinţele depresiei”, psihologul Daria Barna despre „Prevenirea depresiei într-un serviciu de îngrijiri paleative”, lectorul universitar Olimpia Urdea despre „Arta în terapia depresiei”, comisarul şef Ioana Indrieş, de la Poliţia Bihor, despre „Pericolele la care se expun adolescenţii”, Mioriţa Săteanu, directorul onorific al Uniunii Femeilor, despre „Îmbătrânirea activă”, şi Mihaela Vişan, preşedintele Asociaţiai My Brother’s Keeper, despre „Serviciile sociale ca mijloc de prevenire a depresiei pre şi post natale”.
Din păcate, la dezbateri a participat un auditoriu restrâns, de nici măcar o sută de persoane, lipsind primii beneficiari - elevi, studenţi şi adulţi activi din sectorul privat - tocmai datorită faptului că sunt captivi unui ritm de viaţă intens ce duce, nu arar, la depresie...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.