Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a prezentat, miercuri, măsurile pe care specialiştii le-au pregătit pentru ca sistemul medical din România să facă faţă valului 5 al pandemiei de Covid-19.
La conferinţa de presă a luat parte şi Adriana Pistol (foto principală), şefa Centrului pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor din cadrul Institutului de Sănătate Publică (INSP), care a prezentat trei scenarii posibile de evoluţie a tulpinei Omicron în România, cel mai sumbru fiind unul în care ar urma să apară 25.000 de cazuri noi de Covid în fiecare zi.
"Din păcate..."
În cadrul conferinţei, medicul Alexadru Rafila a explicat că Ministerul Sănătăţii are instrumente limitate pentru a opri răspândirea noii tulpini şi că unul dintre acestea ar putea fi impunerea certificatului verde la locul de muncă, propunere care însă nu a fost adoptată până acum de coaliţia PNL - PSD - UDMR.
"Din păcate, o măsură care să încetinească transmiterea virusului, impunerea certificatului verde, nu a fost adoptată. Este o măsură pe care am fi vrut să o luăm în România. Rămâne de văzut dacă în perioada următoare va exista o decizie politică care să ducă la adoptarea acestui document, încât să evităm trei lucruri: un lockdown, închiderea şcolilor şi un număr cât mai mic de decese", a spus ministrul Sănătăţii, potrivit Digi24.ro.
Medicul a subliniat faptul că, în cel mai recent val al pandemiei, generat de tulpina Delta, România a fost nepregătită. "Ştiţi bine că ne-am aflat în cursul celui de-al patrulea val în situaţia în care sistemul medical a fost depăşit. Am avut cea mai mare mortalitate din UE, practic 3% din pacienţii infectaţi în România au decedat. Un procent foarte mare", a precizat Rafila.
Medicamente noi
Printre măsurile enumerate de ministru a fost demararea unor proceduri pentru cumpărarea de medicamente noi. "Am avut deja discuţii avansate cu producătorii de medicamente inovative (n.r. - Paxlovid, produs de Pfizer, şi Molnupiravir, produs de Merk, pastile noi anume realizate pentru tratarea Covid). Sperăm să avem la dispoziţie cât mai repede medicaţia care se poate administra în sistem ambulatoriu şi care este deja disponibilă în unele ţări, cum ar fi Israel", a declarat Rafila, mai notează sursa citată.
Acesta a mai spus şi că printre măsuri se numără şi creşterea capacităţii de testare inclusiv în cabinetele medicilor de familie, precum şi elaborarea unui nou protocol de tratament al pacienţilor în spitale.
Rafila a mai promis şi o creştere în bugetul pentru anul 2022 a resurselor pentru secţiile ATI, mai exact cu 65% mai mult faţă de 2021. "În prezent, sunt complet funcţionale la nivel naţional 2.805 paturi ATI pentru pacienţi COVID-19 şi cu alte patologii. Vom suplimenta numărul de spitale care beneficiază de finanţare suplimentară prin programul «Acţiuni Prioritare ATI», în scopul creşterii capacităţii de răspuns a sistemului medical", a mai spus acesta.
Citește planul de măsuri al Ministerului Sănătății:
3 scenarii
La rândul ei, din partea INSP, Adriana Pistol a prezentat o posibilă evoluţie a pandemiei de Covid-19 în România şi impactul pe care varianta Omicron l-ar putea avea asupra sistemului public de sănătate din ţară.
Potrivit acesteia, este posibil ca maximul din valul anterior al pandemiei, cel produs de tulpina Delta, să fie atins mult mai repede, în doar 31 zile.
”Previziunile noastre arată că este posibil ca maximul atins în valul anterior să fie atins mult mai repede în situaţia prezentă, în 31 zile faţă de 52 de zile cât a durat pentru valul anterior. Nu înseamnă că vom avea 25.000 de cazuri (n.r. - pe zi), pot fi mai multe”, a afirmat Adriana Pistol.
Reprezentanta INSP a descris trei scenarii posibile ale evoluţiei pandemiei (foto): cel mai optimist, unul mediu şi unul mai pesimist. Primul scenariu se referă la o rată de creştere de 10% zilnic care pleacă de la o transmibilitate mai mare a Omicron faţă de Delta, dar cu o rată mai mică de spitalizare, de 5%.
Al doilea scenariu porneşte de la rata de creştere de 6% cu o nevoie de spitalizare de 20% în ATI. Cel mai sumbru scenariu vizează un număr de cazuri zilnice care creşte cu 10%, număr de spitalizări de peste 20% şi o rată de peste 10 - 12,5% care ar necesita internare în ATI.
"Pentru o bună pregătire trebuie să ne uităm la scenariul cel mai rău", a declarat Adriana Pistol.
Populaţie expusă
Aceasta a mai precizat că circa 60% din populaţia vulnerabilă a României este nevaccinată şi doar 25% dintre cei vaccinaţi au şi doza booster ceea ce arată că "avem o populaţie receptivă numeroasă, care se poate îmbolnăvi oricând" şi că la sfârşitul lunii ianuarie 2022 este posibilă ca transmiterea tulpinii Omicron să devină comunitară, iar infecţia cu această tulpină să devină chiar predominantă.
"Chiar în condițiile măsurilor non-farmaceutice implementate în prezent, este posibil ca, după jumătatea lunii ianuarie 2022, Omicron să depășească 50% din totalul săptămânal al probelor secvențiate la nivel național. Transmisibilitatea foarte ridicată, cuplată cu o protecție scăzută oferită de schema completă de vaccinare împotriva infecției, va duce la posibilitatea infectării unui număr însemnat de persoane într-o perioada scurtă de timp", se arată în documentul pregătit de INSP privind posibila evoluţie a Omicron în România.
Citeşte documentul integral pregătit de INSP despre posibila evoluţie a valului 5 în România:
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.