Realități bihorene și europene de la „spargerea lumii”, prezentate la Muzeul Memorial „Aurel Lazăr” și la Universitate (FOTO)

Sărbătoare anticipată, miercuri, pe strada Aurel Lazăr din Oradea! Cu două zile înaintea marcării centenarului semnării actului de independență a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, din 12 octombrie 1918, la Muzeul „Aurel Lazăr” a fost vernisată o expoziție dedicată faptelor din Bihorul toamnei anului 1918 și primăverii anului 1919.

Pentru marcarea celor 100 de ani de la semnarea Declarației de Independență, pe fațada clădirii muzeului au fost amplasate două plăci comemorative. Dezvelite la începutul evenimentului de miercuri, ele prezintă „omagiul nostru semnatarilor Declarației de la Oradea din 12.X.1918 - Aurel Lazăr, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Vlad, Ioan Suciu, Ioan Ciordaș, Gheorghe Crișan, Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop, Teodor Mihali, Sever Dan, Gheorghe Popoviciu”. Dezvelirea a fost urmată de slujba de sfințire a celor două plăci.

„Un act inovativ”

Expoziția are două părți: una dedicată reprezentanților bihoreni la Alba Iulia, în 1 decembrie 1918, respectiv alta dedicată perioadei până în 20 aprilie 1919, când Armata Română a intrat în Oradea. În cadrul vernisajului, prefectul județului Bihor, Ioan Mihaiu, a arătat că, prin gestul de a-și „deschide casa” pentru semnarea actului de independență, Aurel Lazăr a „schimbat soarta orădenilor pentru următoarele decenii”. Evenimentul „face parte dintr-o serie, prin care îi omagiem pe cei care au contribuit la Marea Unire”, a punctat Ioan Mang, vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor.

Despre proiect a vorbit apoi directorul Muzeului Țării Crișurilor, Aurel Chiriac. „Când am gândit proiectul plăcilor comemorative, nu am băgat de seamă ce impact emoțional va avea. (…) Actul de la Oradea a fost unul tranșant, care spunea fără echivoc că drumul nostru era de despărțire de Imperiul Austro-Ungar”.

Invitat, profesorul Ion Cârja, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, le-a vorbit celor prezenți despre semnificația zilei de 12 octombrie în context internațional, subliniind că actul de la Oradea avea un „caracter inovativ”, pentru că „românii renunțau cu fermitate să mai caute soluții la problemele lor în Austro-Ungaria”. Festivitatea s-a încheiat cu depunderea de jerbe și coroane de flori la plăcile comemorative, urmată de defilarea gărzii de onoare.

Război și pace

Ideea din spatele titlului expoziției a venit de la o cruce din Rieni, a unui erou din Primul Război Mondial, dispărut, cum scrie acolo, „la spargerea lumii”. Între piesele expoziției, vizitatorii vor descoperi cele 14 puncte ale președintelui american W. Wilson, credenționalele și listele delegaților bihoreni la Alba Iulia, precum și documente și copii ale unor ziare de epocă. Este proiectat, de asemenea, un film cu imagini de epocă. „Din expoziție veți vedea că lumea rurală, mica istorie, era conectată la ce se întâmpla în lume”, a precizat istoricul Gabriel Moisa.

În finalul evenimentului, câteva zeci de elevi ai liceului ”Aurel Lazăr” au format un lanț uman de la muzeu până la statuia avocatului, unde au pasat din mână în mână o copie a Declarației de Independență.

Expoziția „Bihorul la spargerea lumii” va rămâne permanentă.

Dublă conferință

Evenimentele dedicate zilei de 12 octombrie 1918 au continuat în a doua parte a zilei la Universitatea din Oradea, cu conferințele internaționale „Europa la …spargerea lumii” și „Europa la 100 de ani de la Primul Război Mondial”. Deschiderile au avut loc în biblioteca universitară, respectiv Aula Magna, fiind urmate de prezentări în plen și pe secțiuni. Invitați au fost profesori și istorici din România, Ungaria, Republica Moldova, Serbia, Franța, precum și din alte state europene.

Conferința „Europa la …spargerea lumii” este organizată de Universitatea din Oradea, prin Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filosofie și Academia Română, prin Centrul de Studii Interdisciplinare. Prezentările s-au axat pe generația Unirii, contextul Unirii, atitudinea populației vremii vizavi de Unire ș.a.