Proiectul de lege propus de Guvern care prevede începerea exploatării la Roşia Montană este în mare parte neconstituţional. Concluzia este a experţilor Ministerului Justiţiei care avertizează că, dacă proiectul guvernului va trece de Parlament, statul poate pierde controlul proiectului aurifer. Actul normativ, aflat acum la Senat, este un document plin de confuzii juridice şi excepţii de la legile în vigoare, care fac statul simplu martor la situaţia de la Roşia Montană, susţin specialiştii.
În aceste condiţii, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a spus că Parlamentul nu va lua în discuţie proiectul de lege al Guvernului privind exploatarea minieră de la Roşia Montană, decât dacă Ministerul Justiţiei girează pentru el.
Potrivit Digi24, ministerul Justiţiei consideră, în criticile care se întind pe 18 pagini, respectiv observaţiile la "proiectul de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argintifere din parimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România", că acest contract, între statul român şi Roşia Montană Gold Corporation, nu trebuie reglementat prin lege. Legile au un caracter general şi reglementează chestiuni importante pentru ţară, nu relaţii contractuale între două entităţi, chiar dacă una dintre ele este statul român, iar cealaltă o companie privată, se arată în documentul MJ, datat în 13 august.
Experţii mai cred că legea propusă pentru avizare este neconstituţională, întrucât implică Parlamentul în relaţiile contractuale dintre două părţi. "Parlamentul, în contextul dezbaterii proiectului poate aduce orice fel de modificare textului, găsindu-se în situaţia de a dezbate un act individual, autoritatea legiuitoare ajunge să exercite atribute ale puterii executive", se subliniază în documentul MJ.
Specialiştii mai constată că iniţiatorul, Ministerul Proiectelor de Infrastructură, introduce termeni confuzi, care ar putea pune statul în poziţia de a pierde chiar controlul asupra a ceea ce se întâmplă la Roşia Montană. Aplicată în această formă, legea ar putea implica investitorul privat în efectuarea de exproprieri în zonă.
"În ceea ce priveşte calificarea interesului public naţional ca fiind "deosebit" apreciem că aceasta ar trebui reanalizată, deoarece nu face altceva decât să genereze confuzie, respectiv, dacă pentru proiectele de interes naţional expropriator este statul, atunci pentru cele de interes "deosebit" nu se mai poate determina cine este", se arată în avizul Ministerului Justiţiei.
Juriştii mai atrag atenţia că, prin stabilirea faptului ca licenţa de exploatare să fie prelungită odată la 20 de ani, statul poate pierde controlul asupra modului în care se face exploatarea: A ridica perioada de prelungire la 20 de ani ar însemna că ANRM să verifice această activitate o dată la 20 de ani, ceea ce nu corespunde art. 136, al. 2 din Constituţie, potrivit căruia proprietatea publică este "garantată şi ocrotită prin lege".
Ministerul Justiţiei avertizează că textul de lege dă dreptul investitorului să decidă singur dacă vrea să îşi extindă perimetrele de exploatare.
"Modificarea, fie a perimetrului care ar face obiectul licenţei, fie a unora adiacente, la cererea titularului este de natură să înlocuiască practic ANRM în activitatea de gestionare a resurselor minerale, deoarece titularii ar ajunge să strabilească între ei sau unilateral, perimetrele de care au nevoie", subliniază Ministerul Justiţiei.
Pentru a fi validat, proiectul de lege are nevoie de avizul a încă 10 ministere şi autorităţi de stat, cu atribuţii legale în această materie.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.