Anul 2022 este întâmpinat cu focuri de artificii în întreaga lume, dar şi cu multă speranţă în revenirea, cât mai curând, la normalitate, după doi ani de pandemie.
În România, trecerea dintre ani înseamnă şi respectarea unor tradiţii şi superstiţii, între care integrarea în meniul festiv a strugurilor şi mâncărurilor de peşte.
Spre deosebire de anul trecut, la trecerea din 2021 în 2022 se pot organiza mese festive în restaurante pe tot parcursul nopţii, precum şi petreceri în aer liber, printr-o dispensă aprobată de Guvern, de care amatorii de distracţii profită din plin.
În noaptea dintre ani, după miezul nopţii, unii români mănâncă câte 12 boabe de struguri, care simbolizează belşugul, obicei respectat şi în alte ţări. De asemenea, majoritatea românilor consumă de Revelion peşte, pentru prosperitate, dar şi pentru că se spune că cei care respectă această tradiţie vor "înota" printre necazuri, aşa cum înoată şi peştele prin apă.
Pentru noroc, unii poartă măcar un obiect roşu de îmbrăcăminte. Mai ales la sate, se umblă cu Pluguşorul. Însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, este menit să alunge ceea ce a fost rău şi să aducă ceea ce este fast pentru agricultură, scrie Digi24.ro.
În ceea ce priveşte superstiţiile, românii cred că în ziua de Anul Nou nu trebuie să aibă datorii sau să umble fără bani la ei. O altă superstiţie cere ca prima zi din an să nu se scoată nimic din casă, nici măcar gunoiul, la fel cum nu se dă cu mătura prin casă.
Pe 1 ianuarie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile, considerat ocrotitorul săracilor şi păzitor de duhuri rele.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.