Judecătorul Andrei Rus, preşedintele Curţii de Apel Oradea: "Justiţia nu poate fi asimilată cu o dictatură"

Venit din Maramureş şi deci "inamovibil" la influenţele locale, tânărul preşedinte al Curţii de Apel Oradea, Andrei Rus, a făcut într-o jumătate de an cât n-au reuşit predecesorii săi într-un sfert de veac. Din această săptămână, dosarele proceselor pot fi consultate online, avizierele nu mai sunt pe hârtie, ci pe monitoare electronice, sistemul intranet le permite judecătorilor să urmărească deciziile interne şi toate soluţiile, pentru o practică unitară. Şi asta nu e tot: şeful celei mai înalte instanţe din Bihor pregăteşte un sondaj de opinie, ca să afle părerea justiţiabililor, avocaţilor şi procurorilor despre cum funcţionează instanţele.

În interviul acordat în premieră BIHOREANULUI, judecătorul de 37 ani, fost vicepreşedinte al Tribunalului Maramureş, vorbeşte deschis despre profesia pe care o practică cu pasiune de 14 ani şi despre problemele Justiţiei locale, pe care, spune el, e decis s-o reformeze din temelii. Pentru ca, odată cu redarea în folosinţă a Palatului de Justiţie, bihorenii să aibă parte de un sistem cu adevărat supus doar legii...

- Ce v-a determinat să candidaţi tocmai la Oradea şi să faceţi naveta la Baia Mare?

- Era cea mai apropiată Curte de Apel cu post de execuţie vacant. Deocamdată fac naveta, dar am descoperit că Oradea e un oraş frumos, cu oameni deosebiţi, şi iau în calcul să mă mut aici.

- Ultimul audit al CSM, realizat în mandatul predecesoarei dvs, releva numeroase probleme la Curtea de Apel, inclusiv lipsă de transparenţă şi management dictatorial. Aţi luat măsuri pentru remedierea situaţiei?

- Am încercat cooptarea judecătorilor în activităţile de organizare şi funcţionare, am instaurat o comunicare deschisă, bazată pe respect reciproc şi pe buna credinţă. Aşa am reuşit ocuparea funcţiilor de conducere din cele două secţii civile şi urmează ca în perioada imediat următoare să declanşez procedura pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al secţiei penale. Totodată, a fost înfiinţată o pagină de intranet a instanţei, unde sunt publicate toate hotărârile, deciziile, dar şi ordinele interne, accesibile întregului personal. Pe de altă parte, urmează să îmbunătăţim modul de comunicare cu presa. Au fost demarate întruniri la nivelul instanţelor, deocamdată se aşază bazele de coordonare între purtătorii de cuvânt, după care va avea loc şi o întâlnire cu mass-media. Nu e o lipsă de transparenţă, ci o lipsă de exerciţiu în cadrul instanţelor, şi de aici o oarecare timiditate. Lucrăm la acest aspect, pentru că e important să avem o reflectare pozitivă în presă, ceea ce, evident, depinde şi de noi.

Sistem perfectibil

- În urmă cu două luni a avut loc şedinţa de prezentare a bilanţului Curţii pe anul trecut. Cum apreciaţi activitatea instanţei?

- Magistraţii au făcut faţă cu succes provocărilor determinate de intrarea în vigoare a noilor coduri, activitatea nu a fost întreruptă şi s-a desfăşurat în condiţii optime, chiar în condiţiile în care instanţele se confruntă de ani de zile cu lipsa de personal. În 2006 Curtea de Apel Oradea avea 30 de judecători şi 6000 de dosare, iar în 2014 avea tot 30 judecători şi aproape 15.000 de dosare.

- Cum comentaţi numărul mare de judecători suspendaţi din cauza unor probleme penale? Sunt instanţele din Bihor vulnerabile la corupţie?

- Într-adevăr, anul 2014 a fost mai puţin plăcut din acest punct de vedere, dar ar fi greşit să concluzionăm că instanţele ar fi vulnerabile pentru că atât Curtea de Apel Oradea, cât şi celelalte instanţe au un corp profesional extrem de bine pregătit. Alte comentarii n-aş putea să fac, sunt proceduri în desfăşurare şi legea mă împiedică să mă exprim.

- Au existat şi soluţii controversate la Curtea de Apel Oradea, cea mai faimoasă fiind achitarea fraţilor Hayssam în dosarul fugii teroristului sirian Omar Hayssam, soluţia fiind răsturnată la Înalta Curte. Apoi a fost celebra contestaţie în anulare prin care patronul Unicarm a fost scăpat de răspunderea penală, răsturnată şi ea, în final, ca nelegală. Pot fi considerate astfel de soluţii simple erori?

- Mi-e greu să spun. Orice sistem judiciar e perfectibil şi raţiunea pentru care legea prevede căi de atac este tocmai îndreptarea erorilor. În unele cazuri nu e vorba neapărat de erori.  Judecătorul are posibilitatea de a interpreta probele şi de a ajunge la o concluzie, pentru ca într-o eventuală cale de atac acelaşi material probator să fie interpretat într-o altă lumină şi să se ajungă la o soluţie contrară.

Şantier până în decembrie

- În ce stadiu sunt lucrările la Palatul de Justiţie? Sunt temeri că vor fi probleme de spaţiu, căci numărul sălilor de judecată va fi redus. De ce activitatea cu publicul va fi îngrămădită la subsol, iar judecătorii şi personalul auxiliar vor avea la dispoziţie tot restul palatului?

- Reabilitarea e în grafic, estimăm că va fi gata în decembrie, iar instanţele vor reveni în Palatul de Justiţie la primăvară. Am observat temerile privind spaţiul disponibil, dar sunt nejustificate. Există spaţiu suficient. În ce priveşte numărul sălilor de judecată, am iniţiat deja demersuri pentru înfiinţarea unor camere de consiliu (n.r. - unde se judecă fără public), care vor fi probabil la etaj şi vor deveni funcţionale din 1 ianuarie 2016. Totodată, există ideea de a transforma şi sala festivă în sală de judecată.

- Aţi promis că veţi face demersuri pentru ca în instanţe să existe o practică unitară, justiţiabili cu acelaşi tip de solicitări să nu primească soluţii diferite, cum s-a întâmplat, de pildă, în procesele clienţilor unor bănci pentru anularea unor clauze abuzive, unii primind hotărâri favorabile, alţii din contră. S-au făcut paşi pentru a remedia situaţia?

- Practica neunitară e o problemă generalizată la nivelul sistemului judiciar, fiind semnalată în ultimul raport al Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Din păcate problema persistă, dar s-au făcut paşi importanţi pentru normalizare. Au început să fie organizate întruniri trimestriale cu toţi judecătorii din Curtea de Apel şi instanţele din circumscripţie, unde sunt discutate problemele care generează sau pot genera practici neunitare. Intenţionăm să invităm judecători şi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi de la alte Curţi de Apel, tocmai pentru a face un schimb de bune practici.

Judecători în vizor

- Aţi promis că site-urile instanţelor vor fi mai active, că se vor publica din oficiu soluţiile adoptate în anumite procese şi comunicate de presă privind cauze de interes public. Deocamdată, doar pe pagina Curţii de Apel se întâmplă acest lucru, şi acolo timid. La Tribunal, ultima hotărâre publicată datează din 2011...

- Suntem în plin proces de actualizare a site-urilor, încercăm să le facem să corespundă exigenţelor, dar volumul de activitate covârşitor de la nivelul Tribunalului Bihor a împiedicat această activitate. Eu zic că în viitorul apropiat există perspective consistente de remediere a situaţiei. Totodată, din 4 mai, platforma interactivă www.curteadeapeloradea.ro va fi complet funcţională. Asta înseamnă că documentele din dosare vor fi scanate integral, iar părţile vor primi o parolă pentru acces la versiunea electronică a dosarului. Pentru cauzele mai vechi, care sunt pe rol anterior datei de 4 mai, vor fi scanate doar documentele depuse după această dată. E un pas înainte şi va ajuta mult justiţiabilii şi avocaţii, cu efectul degrevării arhivelor instanţelor. Pe de altă parte, la Curtea de Apel, listele de judecată şi soluţiile adoptate sunt deja afişate pe panouri electronice, în timp real, şi urmează ca în limita surselor bugetare să se monteze astfel de monitoare şi la Tribunale şi la Judecătorii. Dar, înainte de a face noi investiţii, aşteptăm să vedem şi reacţia beneficiarilor.

- Cum vreţi să obţineţi acest feedback?

- Purtăm discuţii cu reprezentanţii Parchetelor şi Barourilor, iar în toamnă intenţionez să facem chestionare care să fie distribuite justiţiabililor, avocaţilor şi celorlalţi participanţi la activităţile judiciare, privind modul de desfăşurare a activităţii în cadrul instanţelor. E important să aflăm feedback-ul în ceea ce priveşte relaţia cu magistraţii, cum percep comportamentul judecătorilor, atmosfera din sala de judecată... Cu Baroul avem o relaţie de colaborare foarte bună, nu am avut surprize neplăcute.

Fără intervenţii

- Aţi avut vreodată senzaţia că asupra dvs. se fac presiuni, din zona politică ori economică?

- Niciodată. În toată cariera mea de 14 ani, nu am avut astfel de situaţii. Am fost şeful secţiei penale la Judecătoria Baia Mare, vicepreşedinte la Tribunalul Maramureş, am judecat aproape întreaga carieră procese în materie penală. Însă nu mi s-a întâmplat niciodată să resimt presiuni. E normal să fie aşa. Aşa cum este reglementată activitatea judiciară, judecătorii sunt independenţi, nu pot fi controlaţi de nimeni sub aspectul activităţii de judecată. Ei nu se supun decât legii.

- Se discută despre o influenţă dinspre serviciile secrete, despre magistraţi care ar fi agenţi acoperiţi. Cât adevăr e în aceste afirmaţii?

- Legislaţia obligă fiecare magistrat să dea anual o declaraţie privind apartenenţa sau colaborarea cu serviciile secrete. Declaraţiile sunt trimise CSM, iar aspectele cuprinse în ele sunt verificate de CSAT, din oficiu, la sesizarea ministrului Justiţiei sau a CSM. Eu nu am cunoştinţă de vreun magistrat care să aibă calitatea de agent acoperit sau de colaborator al vreunui serviciu secret.

- Există şi teroria că în România s-a instaurat o dictatură a Justiţiei...

- Aici e o contradicţie de termeni. Justiţia este un serviciu public. Respectarea hotărârilor judecătoreşti, din punctul meu de vedere, ţine de civilizaţia unui popor. Dar în niciun caz nu poate fi asimilată cu o dictatură.

- Cum comentaţi recentele propuneri legislative privind prelungirea perioadei reţinerii şi transformarea procurorilor în simpli funcţionari ai statului?

- Din punctul meu de vedere e important ca procurorul să rămână independent şi, în acelaşi timp, să rămână în categoria magistraţilor. Referitor la propunerea de prelungire a duratei reţinerii, cred că ar fi oportună modificarea. Ştiu că în Germania, de pildă, durata reţinerii e de 72 de ore. S-ar da posibilitatea organelor de cercetare şi de urmărire penală să facă o analiză temeinică şi să aibă timpul fizic necesar pentru a ajunge pregătiţi în faţa unui judecător de drepturi şi libertăţi dacă este cazul. Nu ar mai exista presiunea timpului foarte scurt, care uneori e deranjantă.

Salarii adecvate

-  Care este, acum, relaţia între magistraţii Curţii de Apel Oradea şi DNA? Este o practică să se abţină judecătorii când sunt cercetaţi de DNA?

- N-aş vrea să fac referire numai la DNA. Avem relaţii de colaborare foarte bune, în limitele legii, cu toate instituţiile care sunt implicate în activitatea judiciară. În privinţa magistraţilor cercetaţi, există o hotărâre de principiu dată de CSM prin care s-a stabilit că, în ipoteza în care un magistrat ajunge să fie urmărit penal pentru corupţie sau infracţiuni conexe, acel magistrat ar trebui să se abţină să judece dosarele DNA.

-  Anul trecut, 48 de judecători ai Curţii de Apel Oradea şi ai Tribunalului Bihor, în frunte cu conducerile celor două instanţe, s-au plâns la CSM că procurorii DNA le lezează independenţa şi secretul deliberării, după ce patru colegi au fost inculpaţi pentru sentinţe întemeiate pe probe fabricate, fiind întrebaţi despre modul în care apreciază probele. CSM nu le-a dat dreptate, arătând că judecătorii nu pot beneficia de imunitate. Dvs. aţi fi semnat un asemenea demers?

- Cred a fost o reflectare puţin deformată în spaţiul public, pentru că s-a urmărit obţinerea unui punct de vedere al CSM cu privire la limitele secretului deliberării. Nu e o practică neobişnuită ca judecătorii să solicite părerea CSM, mai ales acolo unde dispoziţiile regulamentare sau legale sunt interpretabile. Din păcate, demersul de anul trecut a primit o conotaţie mai puţin favorabilă.

- Cum apreciaţi salariile din magistratură, sunt suficient de mari?

- Întotdeauna este loc de mai bine, dar din punctul meu de vedere salariile din magistratură sunt adecvate responsabilităţilor, dificultăţilor şi complexităţilor acestei profesii.

- Ce calităţi credeţi că trebuie să aibă un judecător? Pe studenţii de la Drept care trebuie să aleagă între a fi judecător, procuror sau avocat, cum îi sfătuiţi să aleagă?

- Din punctul meu de vedere, profesia de judecător presupune o vocaţie. Calităţi? E nevoie să fie echilibraţi, să aibă un pronunţat simţ al dreptăţii şi să-şi dorească să exercite această profesie. Pe studenţi i-aş sfătui să fie extrem de atenţi la pregătirea profesională, să studieze temeinic şi, probabil, până la absolvire vor descoperi profesia ce li se potriveşte.