Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat punerea în dezbatere publică a patru proiecte de lege care vor schimba statutul spitalelor din Romania şi mecanismul de salarizare al medicilor.
Concret, cele patru documente care urmează să intre în dezbatera publică în perioada 1 august până la 1 septembrie sunt: proiectul de lege privind salarizarea medicilor din spitale, proiectul de lege privind malpraxisul, proiectul privind statutul spitalelor şi proiectul principiilor pachetului serviciilor medicale de bază.
"Este important de subliniat faptul că, în afară de proiectul privind răspunderea civilă, celelalte sunt proiecte pilot", a declarat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, miercuri, într-o conferinţă de presă.
Astfel, potrivit unui comunicat de presă afişat pe siteul Ministerului Sănătăţii, proiectul de lege privind salarizarea cadrelor medicale are ca scop creşterea veniturilor medicilor şi stoparea exodului medicilor, plecând de la principiul că într-o unitate sanitară singurii care aduc venituri în urma serviciilor realizate sunt medicii.
"În prezent există o grilă de salarizare bugetară în care este inclusă şi prestaţia medicului, grilă anacronică şi complet nemulţumitoare. În proiectul pilot al legii, vom scoate medicul din statutul bugetar şi îi vom oferi mai multe variante de lucru. Dacă optează să rămână în unitatea sanitară de stat şi să muncească normă întregă, atunci va avea posibilitatea, după orele de program, să realizeze consultaţii private în paturi private sau într-o cotă parte privată dintr-o secţie a spitalului public. În acest fel, medicul va avea posibilitatea să realizeze venituri suplimentare în condiţii optime de timp şi confort", a spus ministrul.
Conform proiectului de act normativ, cetăţenii pot achita serviciile private ale medicilor din asigurările private încheiate sau plătind tarifele stabilite prin normele la lege.
Proiectul de lege care prevede modificarea statutului spitalelor dă posibiltatea acestor unităţi să devină instituţii autonome, cu mai multă flexibilitate în asigurarea unui management eficient, astfel încât spitalele să devină competitive, iar medicii să fie plătiţi după performanţă.
Conform proiectului pilot, spitalele se vor împărţi în două categorii, unele de interes naţional (spitalele regionale de urgenţă, spitalele judeţene de urgenţă şi institutele) şi spitalele de interes local (spitalele municipale şi cele orăşeneşti).
Vor fi alese 12 unităţi medicale pentru implementarea proictului pilot, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea prin HG.
"Sistemul sanitar are nevoie de manageri performanţi, care să acţioneze eficient şi responsabil, în interesul pacienţilor, dar şi al angajaţilor din subordine. Acest lucru va duce treptat la depolitizarea funcţiei de manager", a precizat ministrul Sănătăţii, în cadrul conferinţei de presă.
Proiectul va ramane in dezbatere publică în urmatoarele 30 de zile, timp în care MS aşteaptă propuneri din partea tuturor celor interesaţi pentru a-l putea completa şi îmbunătăţi.
Pe parcursul lunii, coordonatorul proiectului, Secretarul de Stat Raed Arafat, va relua discuţiile cu toţi partenerii MS - asociaţii de pacienţi, Colegiul Medicilor, sindicate.
În cazul proiectului privind răspunderea civilă (malpraxis), principala modificare este instituirea obligatorie a unei proceduri care să aducă pe primul plan soluţionarea amiabila a litigiului, prin negociere directă între asigurat, asigurator şi pacient.
Pacientul va beneficia de proceduri simplificate, costuri reduse şi garanţia că atunci când se va dovedi actul de malpraxis va fi despăgubit de către asiguratori.
De asemenea, noua lege le oferă medicilor o protecţie reală din partea asiguratorilor în cazurile de malpraxis, ei fiind asiguraţi atât pentru daune materiale cât şi morale.
În proiect a fost introdusă şi clauza de anterioritate, astfel încât medicul să fie asigurat pentru incidente petrecute cu pana la 3 ani inaintea incheierii contractului de asigurare.
Elementele definitorii ale pachetului de servicii medicale de bază.
În definirea pachetului de bază MS încearcă să găsească un echilibru între nevoile individului şi dreptul său la sănătate pe de o parte şi obiectivul de a aduce eficienţă în sistemul sanitar, pe de altă parte.
În acest sens, definirea pachetului de bază se face după următoarele principii:
- extinderea accesului populaţiei la servicii sanitare de bază, incluzând aici şi asiguraţi şi neasiguraţi
- accentul pus pe prevenţie
- eficacitatea şi cost-eficacitatea
Pachetul de bază va conţine următoarele componente:
- Servicii preventive. Fiecare cetăţean va avea acces la un set de servicii de evaluare a riscurilor sale de boală şi servicii de consiliere pentru a putea controla aceste riscuri;
- Servicii de urgenţă. Cetăţenii vor beneficia de servicii de urgenţă prin creşterea acoperirii şi a calităţii acestora, în cadrul ambulanţei, serviciului SMURD, Centrelor de Permanenta şi al Unităţilor - Compartimentelor de Primiri Urgenţe;
- Programe de sănătate. Se va asigura acces în totalitate pentru programele care se adresează principalelor probleme de sănătate ale populaţei: cancer, diabet, boli cardiovasculare / neurovasculare, transplant, boli rare, etc.;
- Medicul de familie va avea un rol esential in furnizarea de servicii din pachetul de baza
- Ambulatoriul de specialitate va reprezenta domeniul de asistenta medicala care va trebui sa preia gradual cea mai mare parte din serviciile de sanatate furnizate actualmente in spital;
- Spital. Serviciile medicale oferite in cadrul spitalului vor fi eficientizate.
Proiectele urmau să fie postate pe pagina de web www.ms.ro, secţiunea transparenţă decizională şi sunt prevăzute a intra în vigoare începând cu anul viitor.
Până joi după amiază, însă, proiectele nu fuseseră lansate pe internet.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.