Certificat verde obligatoriu pentru personalul din spitale, laboratoare şi ISU. Ministrul Cseke: "Sistemul medical se bazează pe ştiinţă"

Personalul din cadrul unităţilor sanitare publice şi private, cel din laboratoarele medicale, dar şi angajaţii ISU vor avea obligaţia să prezinte un certificat digital al UE privind COVID-19, în vederea desfăşurării activităţii, potrivit unui proiect de lege publicat, luni, în transparenţă decizională de Ministerul Sănătăţii.

Ministrul interimar, Cseke Attila, a subliniat că o astfel de măsură trebuie luată rapid, chiar în regim de urgenţă, şi că trebuie asigurată siguranţa pacienţilor şi a personalului.

În regim de urgenţă

"Vrem să promovăm actul normativ în regim de urgenţă. Aceste măsuri sunt necesare în contextul epidemiologic actual, cu o creştere importantă a numărului de cazuri, când trebuie asigurată siguranţa pacienţilor, dar şi a personalului medical. Sistemul medical, prin excelenţă, se bazează pe ştiinţă, inovaţie şi tehnologie, în care un loc important îl deţin vaccinurile", a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătăţii. 

Potrivit proiectului de pe site-ul Ministerului Sănătăţii, măsurile vor fi implementate "la nivelul unităților sanitare, publice și private, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă și în cadrul unităților subordonate, în cadrul Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne și în cadrul unităților subordonate, precum și în cadrul laboratoarelor de analize medicale". 

Buni de plată

Certificatul verde, după cum se ştie, atestă îndeplinirea uneia din următoarele condiţii:

- vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete;
- se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2;
- rezultat negativ certificat al unui test RT-PCR sau al unui test antigen rapid, pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.

"Personalul din cadrul unităţilor publice care nu prezintă rezultat negativ certificat al unui test RT-PCR sau al unui test antigen rapid, pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 va suporta costurile privind testarea, excepţie fiind categoria de personal care face dovada unor afecţiuni care reprezintă contraindicaţie la vaccinare, caz în care costurile de testare vor fi suportate de către angajator", se arată într-o informare transmisă de Ministerul Sănătăţii. 

Pentru unităţile private costurile privind activitatea de testare împotriva virusului SARS-CoV-2 vor fi suportate conform procedurilor stabilite la nivelul acestora, fie de către angajaţi, fie de către angajator.

Tot mai multe documente false

În expunerea de motive pentru proiectul de lege se subliniază de ce este nevoie de certificatul european, şi nu se acceptă alte adeverinţe: "Având în vedere creșterea îngrijorătoare a numărului de cazuri de falsificare a documentelor care atestă vaccinarea, testarea sau vindecarea este necesară introducerea utilizării exclusive a certificatului digital al UE privind COVID-19 pentru atestarea îndeplinirii uneia dintre cele trei condiții și pe teritoriul național, acesta fiind singurul mod în care conducerea unităților publice și private poate verifica autenticitatea, valabilitatea şi integritatea certificatelor, prin scanarea codului QR de pe certificat prin intermediul aplicației mobile "Check DCC"". 

Risc de suspendare

În cazul în care personalul medical nu prezintă certificatul digital al UE privind COVID-19 se reglementează suspendarea de drept, pe o perioadă de 30 de zile a contractelor în baza cărora îşi desfăşoară activitatea.

După cele 30 de zile de suspendare, contractul personalului medical în baza căruia îşi desfăşoară activitatea încetează de drept, iar pentru personalul din unităţile private care cumulează 30 de zile de suspendare, angajatorul poate dispune fie prelungirea suspendării, fie încetarea contractului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea.

În unităţile publice măsura încetării contractului în baza cărora îşi desfăşoară activitatea personalul este necesară pentru a crea posibilitatea încadrării pe acele posturi a altor persoane, în vederea asigurării continuităţii activităţii, ţinând cont de faptul că în unităţile respective numărul total al posturilor este limitat prin acte normative.

Responsabilitatea pentru a asigura aplicarea acestor măsuri revine conducerii unităţilor publice şi private.

După ce proiectul va fi adoptat, nerespectarea obligaţiilor menţionate de către conducătorul unităţii respective reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei aplicată de către personalul împuternicit din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat.

Focare în spitale

În expunerea de motive se subliniază că "personalul medical reprezintă una dintre categoriile profesionale cele mai expuse la riscul de îmbolnăvire de COVID și implicit devine transmițător al infecției atât către pacienți, cât și către membrii de familie".

Mai mult, "pacienții reprezintă cea mai vulnerabilă categorie în a dezvolta forme severe ale bolii, datele statistice, raportările zilnice demonstrând faptul că persoanele care prezintă afecțiuni sunt categoriile cele mai afectate, iar măsurile care trebuie avute în vedere pentru protejarea acestora trebuie să fie adoptate în regim de urgență".

De asemenea, personalul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și cel al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, alături de serviciile publice de ambulanță și unitățile și compartimentele de primiri urgențe sunt parte a Sistemului Național de Asistența Medicală de Urgență și Prim ajutor Calificat, astfel cum este reglementat prin Titlul IV din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare. 

Echipajele de prim ajutor calificat, anestezie terapie intensivă și cele de salvare aeriană ale Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare sunt formate și din cadre militare – pompieri special pregătiți în acordarea primului ajutor calificat și piloți, parte din echipajul medical. Pe lângă echipajele care acordă asistența medicală de urgență participă la intervenții operative și pompieri pregătiți pentru stingerea incendiilor. 

"Astfel, se poate constata faptul că, pe lângă cadrele medicale din unitățile sanitare publice, pompierii și piloții participă la misiuni de acordare a asistenței medicale de urgență și misiuni de stingere a incendiilor, prezentând același grad ridicat de expunere la riscul epidemiologic cauzat de virusul SARS- CoV- 2", precizează iniţiatorii proiectului. 

De asemenea, amintesc iniţiatorii proiectului, în 2020 la nivelul unităților sanitare, în rândul personalului angajat au existat multiple focare, aceste evenimente generând situații în care activitatea medicală a fost perturbată fie prin suspendarea activității, fie prin desfășurarea acesteia în condiții deficitare, situații care s-au reflectat în calitatea serviciilor medicale oferite pacienților. Nu în ultimul rând s-au înregistrat multiple pierderi de vieți omenești în rândul personalului medical.

CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE LEGE!