Alegeri în Ungaria: aflat la putere de peste un deceniu, partidul lui Viktor Orbán se confruntă în premieră cu o opoziție unită

Duminica aceasta în Ungaria este programată alegerea Adunării Naționale (Parlamentul) în cadrul unui scrutin considerat crucial de analiști, în condițiile în care FIDESZ, partidul premierului în exercițiu, Viktor Orbán, se află la putere de 12 ani și, pentru prima oară, se confruntă cu o coaliție a opoziției. Puterea lui Orbán, consideră unii observatori, se clatină din cauza iliberalismului și apropierii de Rusia și China, dar în sondaje FIDESZ este cotat cu două procente în fața opoziției.

Sistem electoral mixt, circumscripții redesenate

Cei 199 membri ai Parlamentului de la Budapesta sunt aleși prin două metode: 106 în circumscripții din care se desemnează câte un singur reprezentant, iar restul de 93 din circumscripția de la nivel național, prin reprezentare proporțională. Din 2010, de când FIDESZ se află la putere, circumscripțiile au fost redesenate la fiecare scrutin așa încât acest partid să fie favorizat constant.

Pentru ca o formațiune să acceadă în Adunarea Națională, pragul electoral este de 5%, respectiv de 10% pentru coalițiile formate din două partide și de 15% pentru cele alcătuite din trei sau mai multe partide.

La acest scrutin, FIDESZ se va înfrunta pentru prima oară cu o coaliție unită a opoziției, formată din așa numita Coaliție Democrată, Jobbik (Mișcarea pentru o Ungarie mai bună, fost partid de extremă dreapta, ultranaționalist, în ultimii ani glisat însă spre centrul eșichierului politic), Momentum, Párbeszéd (Dialog pentru Ungaria), MSzP (Partidul Socialist), LMP (Politica poate fi și Altfel) și Coaliția Democratică, formațiuni care au convenit și asupra unei singure propuneri pentru funcția de șef al Guvernului, în persoana lui Péter Marki-Zay, primarul unui orășel, Hodmezovásárhely, situat în sud-estul țării.

Viktor Orbán, de la liberalul bursier Soros la șeful de „stat mafiot”

O analiză realizată de LARICS (Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române) și publicată în serial de cotidianul Adevărul prezintă portretul premierului în exercițiu, Viktor Orbán, și transformarea acestuia dintr-un tânăr politician liberal într-un ideolog al conservatorismului iliberal, ajuns să domine un stat corupt.

În vârstă de 54 ani, căsătorit și tată a 5 copii, Viktor Orbán a absolvit în 1987 Facultatea de Drept a Universității Eötvös Loránd din Budapesta, în 1989 primind o bursă de la Fundaţia Soros pentru a studia Ştiinţe Politice la Pembroke College, Oxford.

În vara anului 1989, Orbán s-a remarcat ţinând un discurs la reînhumarea fostului premier Imre Nagy, lider al Revoluţiei Maghiare din 1956, în care a cerut alegeri libere şi retragerea trupelor sovietice din Ungaria - pentru ca în prezent să fie considerat un filo-rus, apropiat de dictatorul de la Kremlin, Vladimir Putin, pe care l-a și vizitat la Moscova cu mai puțin de o lună înainte ca acesta să ordone invadarea Ucrainei, în 24 februarie.

foto: Calea Europeană

Orbán a fost unul dintre fondatorii FIDESZ în 1989, în 1990 fiind ales din partea acestei formațiuni în Parlament, iar în 1993 a devenit liderul ei. Funcţia de premier al Ungariei a ocupat-o în două perioade: 1998-2002 şi 2010 până în prezent.

În opinia experţilor, Orbán Viktor este politicianul european care a contribuit cel mai mult la promovarea noţiunii de „democraţie iliberală”. În 2010, el s-a „reinventat ideologic”, declarând că în 1989, când regimurile comuniste din Europa s-au prăbușit, „nu a fost nicio revoluţie, nicio ruptură, ci mai degrabă o schimbare a continuităţii, totul a trebuit să se schimbe pentru ca totul să rămână la fel”.

Conceptul de „iliberalism” (preluat, ironic, de la un jurnalist CNN de origine indiană, adică de la un imigrant) l-a lansat în 2014, printr-un celebru discurs ținut la Tușnad, în România, unde a anunțat „o nouă viziune pentru lumea de mâine, care se schimbă sub ochii noştri”.

În scurt timp, Orbán a instaurat și consolidat un regim autoritarist, evidenţiat prin modul în care a realizat „separarea” puterilor în stat (controlate de fapt de el însuși), prin modul în care a remodelat Curtea Constituţională (care și-a pierdut independența), prin politizarea administraţiei publice şi preluarea controlului asupra presei.

Capitalism de cumetrie

Presa independentă din Ungaria, tot mai puțină, a scris despre „capitalismul de cumetrie” promovat de Orbán, în conexiune directă cu puterea politică, definit drept ”mafie de stat” de către expertul ungar Bálint Magyar, în cartea „Magyar polip - A posztkommunista maffiaállam” (Caracatiţa ungară - Statul mafiot post-comunist).

În numele unui așa numit „patriotism economic”, puterea economică a fost preluată de un adevărat clan în care valoarea primordială este loialitatea față de Orbán. Cel mai elocvent exemplu este ascensiunea și decăderea lui Simicska Lajos, un oligarh ungar din cercul lui Orbán care timp de câțiva ani a fost îndestulat cu contracte preferenţiale din bani publici, dar în 2015, când şi-a exprimat dezacordul faţă de șeful FIDESZ, a fost deconectat de la fondurile publice.

„În timp ce în Ungaria se susţinea conceptul de ”patriotism economic”, în faţa prădătorilor internaţionali instalaţi de reţele social-liberale, în paralel se instaura un sistem în care o duzină de oligarhi asociaţi cercurilor de putere controlau companiile care primeau achiziţii publice (iluminatul public urban, sistemul de panouri publicitare, materialele de construcţie pentru drumuri, etc.)”, arată LARICS. 

foto: G4 Media

Potrivit analizei, de la propria familie până la prietenii apropiați, anturajul lui Viktor Orbán a devenit „o mașină de făcut bani” încă din 1990, când FIDESZ și-a vândut un sediu din centrul Budapestei, iar banii încasați au fost folosiți de tatăl lui Viktor, Győző Orbán, pentru a cumpăra o carieră de piatră. Cu timpul, acesta a devenit unul dintre cei mai mari furnizor de materiale de construcții pentru construirea de șosele pe banii statului ungar.

Anul trecut, publicația ungară g7.hu arăta că doar în ultimii 7 ani familia Orbán a câştigat 15 miliarde de forinţi din surse extra-salariale (42 milioane euro), iar Centrul jurnalistic de investigaţie Direkt36 a dezvăluit modul în care firmele familiei obţin bani publici, fiind implicate, printre altele, în proiecte de căi ferate, în reabilitarea centralei electrice Vértesi Erőmű Ltd şi în construirea mai multor sisteme de canalizări în judeţul Pest.

În 2020, unul dintre ginerii lui Viktor Orbán, István Tiborcz, a achiziționat inclusiv un hotel de patru stele în Spania, în zona Marbella.

Poligarhii și oligarhii Ungariei

Bálint Magyar a prezentat în lucrarea sa, ”Caracatiţa ungară - Statul mafiot post-comunist”, actorii economico-politici ai Ungariei, pe care i-a numit „poligarhi”, adică cei care au obţinut averi nelegitime ca membri ai clasei politice. Puterea lor politică este cunoscută, dar puterea economică şi averile lor le-au rămas ascunse. Aceştia folosesc, în general, ”oameni de paie”, iar banii sunt, adesea ascunşi în fundaţii, poligarhul principal fiind chiar premierul Orbán. Sub poligarhi se află clasa oligarhilor, care şi-au început activitatea economică prin iniţiative comerciale legitime şi care, ca urmare a puterii lor economice, au dobândit putere politică.

foto: Daily News Hungary

Oligarhii care ilustrează aceste categorii, respectiv reţeaua regimului Orbán, se regăsesc între cei mai bogaţi oameni din Ungaria, conform Top 10 Forbes: Mészáros Lőrinc şi familia sa (488,1 miliarde forinţi - 1,27 miliarde euro); Csányi Sándor (467,9 miliarde forinţi – 1,22 miliarde euro); Felesuti Zsolt (286,4 miliarde forinţi – 748 milioane euro); Veres Tibor (282,9 miliarde forinţi – 739 milioane euro); Rahimkulov Ruszlán (270,7 miliarde forinţi – 707,6 milioane euro); Gattyán György (253,8 miliarde forinţi – 616,4 milioane euro); Rahimkulov Timur (211,4 miliarde forinţi – 552,6 milioane euro); familia lui Demiàn Sàndor, care a decedat în 2018 (197,2 miliarde forinţi – 515,5 milioane euro); Szíjj László (190,5 miliarde forinţi – 498 milioane euro) și Jellinek Dániel (189,2 miliarde forinţi – 494,6 milioane euro).

O intrare de ultim moment în acest top (pe locul 32) este chiar ginerele premierului Viktor Orbán, István Tiborcz, cu o avere de 35 miliarde de forinţi (107 milioane de euro).

Acapararea presei și spionarea opozanților

După 12 ani de când Orbán este premier, Ungaria a ajuns pe locul 92 în indicele mondial al libertăţii presei, o coborâre abruptă față de anul 2010, când era pe locul 23.

Gabor Polyak, profesor al Universităţii din Pécs, afirmă că „guvernul şi clasa oligarhilor pro-guvernamentali controlează majoritatea mass-media ungare” atât din Ungaria, cât și din țările unde există comunități maghiare.

În Ungaria lui Orbán, statul consideră presa drept „sector strategic”, prin urmare, toate fuziunile şi achiziţiile de pe piaţa media trebuie să fie aprobate în prealabil de către guvern.

„Păpuşarii media” ai regimului sunt considerați, între alții, Mészáros Lőrinc (prieten din copilărie cu Orbán), Habony Árpád (consilier neoficial), Andy Vajna (producător de filme american de origine maghiară, prieten din copilărie al lui Orbán), Heinrich Pecina (afacerist austriac, proprietar și al trustului Russmedia - din care face parte și cotidianul Jurnal bihorean cu site-ul bihon.ro), Matolcsy Ádám, Széles Gábor (afacerist şi unul dintre organizatorii marşurilor pro Orbán), care dețin posturi TV, ziare și site-uri precum TV2, Rádió 1, Echo TV, Magyar Hírlap, Nemzeti Sport, 888.hu, origo.hu etc.

Conform datelor Mérték Média Monitor, think tank ungar din domeniul media, portofoliul presei pro-FIDESZ cuprinde 77,8% din întregul segment al presei din Ungaria.

Pe de altă parte, Ungaria este, conform LARICS, singurul stat din UE care a plătit compania israeliană de spionaj cibernetic NSO Group (dezvoltator al softului de spionaj Pegasus) pentru a spiona aproximativ 300 de politicieni, jurnalişti, activişti pentru drepturile omului și oameni de afaceri.

Miliarde pentru Fondul Bethlen Gábor

Pentru a se menține la putere prin asigurarea a cât mai multe voturi, guvernările lui Orbán Viktor au acordat cetățenia ungară maghiarilor din țări vecine (Slovacia, Serbia, Croația, Slovenia și România), lansând pentru comunităţile maghiare din afara patriei mamă obiective pentru „unificarea naţiunii maghiare”, consolidarea identităţii maghiare și dezvoltarea economică a comunităţilor maghiare de peste hotare, dar folosind sursele de finanțare cu totul netransparent, în ciuda faptului că pentru acestea au fost alocate sume enorme, doar Fondului Bethlen Gábor fiindu-i repartizate 1,4 miliarde euro pentru finanțarea unor partide, ONG-uri, mass-media, biserici și baze sportive.

„Transparenţa deciziilor de subvenţionare a acestui fond este discutabilă, neexistând o bază de date publică unică, centralizată, uşor de căutat şi actualizată, care să ofere informaţii clare şi lizibile despre proiectele finanţate din banii contribuabililor”, arată analiza LARICS.

Pe scurt, există puternica suspiciune că din banii pentru comunitățile maghiare din afara granițelor Ungariei se înfruptă, de fapt, susținătorii FIDESZ și ai lui Orbán Viktor, inclusiv politicienii din partide precum UDMR, prin care acești bani ar fi distribuiți în comunitățile din Transilvania.

foto: Hotnews.ro

Relații speciale cu Rusia și China

Regimul Orbán s-a remarcat prin apropierea economică și politică de Rusia, față de care analiștii susțin că a ajuns un „stat captiv”, precum și de China.

În 2019, de exemplu, guvernul de la Budapesta a „alungat” Universitatea Central Europeană fondată în 1991 de omul de afaceri american de origine maghiară George Soros (al cărui bursier a fost însuși Orbán, dar pe care acesta l-a acuzat că i se datorează toate relele din Europa, începând cu cel reprezentat de migranți) pentru a înființa, în schimb, o sucursală a Universității Fudan din China.

Anul trecut, Aeroportul din Budapesta a semnat un acord de parteneriat cu Henan Airport Group din China, operatorul aeroportului internaţional Zhengzhou, pentru crearea unui Drum Aerian al Mătăsii sino-ungar şi crearea de centre logistice speciale în cadrul celor două aeroporturi.

Pe de altă parte, Ungaria lui Orbán a încheiat cu Rusia lui Putin un acord de împrumut pentru 10 miliarde euro pentru extinderea centralei nucleare de la Paks, considerat acum „cel mai grav simbol al eşecului guvernului Orbán”, pe de o parte din cauza sumei enorme, pe de alta fiindcă a aservit interesele energetice ungare Rusiei, care – acum, după războiul din Ucraina – e clar că nu va construi nimic la Paks. „Budapesta este silită să caute un alt constructor pentru cele două noi reactoare de la Paks sau să renunţe la întreg proiectul. Ba mai rămâne şi cu 320 milioane de euro datorie către Moscova (a tras deja primii bani din creditul de 10 miliarde de euro). Viktor Orbán a pariat pe un cal mort”, consemnează LARICS.

Ungaria și-a manifestat anul trecut dorința să devină singurul stat din UE care va adera la Banca Eurasiatică de Dezvoltare din Moscova (la care mai sunt acționari, pe lângă Rusia, încă cinci state foste membre ale URSS) și a semnat un acord preferențial pentru livrarea de gaze naturale cu concernul Gazprom.

„Cal troian” în UE și în NATO

Având în vedere relațiile economice ruso-ungare, nu e de mirare că politica externă a Ungariei (condusă de ministrul Szijjártó Péter (foto), decorat anul acesta de Putin cu cea mai importantă distincție a Federației Ruse) este una diferită de cea a celorlalte state UE și NATO. Ea se reflectă în plan intern prin faptul că încă din 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea, „presa de stat de la Budapesta a adoptat o atitudine pro-rusă numind manifestanţii de la Kiev „terorişti” și citând constant și copios Russia Today”.

foto: Hotnews.ro

De altfel, Gordon Bajnai, fost premier al Ungariei, a declarat în acel an că, dacă guvernul Orbán continuă să meargă în aceeaşi direcţie, Ungaria ar putea deveni cel mai vestic stat succesor al Uniunii Sovietice: „Dacă actualul guvern al FIDESZ rămâne după alegeri, Ungaria va deveni un stat succesor al statului, Orbánistan, cu Felcsút drept capitală”.

De asemenea, anul trecut, după un act de sabotaj al Federației Ruse pe teritoriul Cehiei (unde a fost aruncat în aer un depozit de muniție), Ungaria a blocat o declarație de condamnare a rușilor, din partea Grupului de la Vișegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria).

În aceeași ordine de idei, este de notat că serviciile secrete ungare, aflatre în subordinea aceluiași Szijjártó Péter, sunt izolate în cadrul NATO, tocmai din cauza atitudinii filo-ruse a regimului Orbán. Până și țările Grupului de la Vișegrad (din care, alături de Ungaria, mai fac parte Polonia, Cehia și Slovacia) au izolat regimul premierului ungar, anulându-și participarea la conferința miniștrilor Apărării care era programată pe 30-31 martie chiar la Budapesta.

Săptămâna aceasta, de altfel, site-ul Direkt36 a publicat o investigație care dezvăluie că sistemul informatic prin care diplomații ungari transmit informații clasificate a fost penetrat de serviciile de informații ale Rusiei de câțiva ani, ceea ce a permis Kremlinului să afle din timp toate intențiile diplomației ungare. Culmea, scrie Direkt36, este că situația a fost cunoscută de Guvernul de la Budapesta, însă acest lucru nu l-a oprit pe ministrul de Externe Szijjártó Péter să primească cea mai înaltă decorație a Federației Ruse pentru străini.

Cine este Péter Marki-Zay, contracandidatul lui Orbán

Principalul rival al lui Orbán și al FIDESZ în scrutinul de duminică este Péter Marki-Zay, un conservator moderat de 49 ani, care a studiat marketing, electrotehnică, științe economice și științe sociale. El a trăit cinci ani în SUA și în Canada, este tatăl a 7 copii, a fondat Mișcarea O Ungarie pentru toți, iar în 2018 a câştigat funcția de primar în Hodmezovásárhely, un orășel cu 44.000 locuitori în sud-estul țării.

„Ungaria ar trebui să consolideze legăturile cu Uniunea Europeană, să își pregătească economia pentru adoptarea monedei euro și să se alăture Parchetului European”, declarat acesta anul trecut, condamnând în același timp „legăturile strânse ale lui Orbán Viktor cu președintele rus Vladimir Putin, China și Turcia”, despre care a spus că „nu sunt în concordanță cu valorile europene”. „Vrem o Ungaria nouă, mai curată, cinstită, nu doar pentru a-l înlocui pe Orbán”, a spus Péter Marki-Zay (foto).

foto: Magna News

Formaţiunile care îl susțin - reprezentate în Adunarea Națională de liberali, ecologişti, social-democraţi și fosta extremă-dreaptă Jobbik - au semnat o declaraţie comună, prin care îl acuză pe Viktor Orbán că a croit în avantajul său legea electorală pentru a împiedica alternanţa şi s-au angajat la un program guvernamental comun.

5 minute pentru 4 ani

Marea problemă a lui Péter Marki-Zay și a opoziției unite este dificultatea ca mesajele lor să ajungă la alegători, în condițiile în care mai bine de trei sferturi din presa ungară este controlată de regimul Orbán.

Un reportaj realizat de Deutsche Welle și difuzat săptămâna trecută de Digi 24 arăta că în timp ce presa de stat și cea a oligarhilor din jurul premierului transmit exclusiv mesajele dorite de Orbán, Marki-Zay a avut acces la televiziunea de stat doar 5 minute, astfel că pluralismul politic este, de fapt, unul de fațadă.

Dată fiind blocada mediatică împotriva opoziției, s-a ajuns ca puținii jurnaliști independenți să facă eforturi pe cont propriu pentru a echilibra situația. Un exemplu a fost dat de deținătorul unui canal Youtube, Márton Gulyás, care a transformat un camion într-un studio TV mobil pentru a străbate țara și a informa cetățenii cu privire la alegeri. „Facem aceste întâlniri în special în mediul rural, pentru a ajunge la oamenii care locuiesc la sat”, spune Gulyás, în condițiile în care în Ungaria rurală majoritatea oamenilor votează FIDESZ și urmăresc posturile TV pro-guvernamentale.

Războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei a devenit temă de campanie, mai ales că presa de stat și cea controlată de anturajul lui Orbán continuă să răspândească o propagandă pro-rusă. În timp ce premierul acuză opoziția - „Formațiunile de stânga și-au pierdut simțurile. Vor să ne conducă inconștient într-un război. Vor să trimită pe front soldați unguri, armele noastre. Nu vom permite acest lucru” -, Péter Marki-Zay are dificultăți în a demonta această propagandă: „Mai întâi (n.r. – Orbán) a mințit că vrem să aducem migranți în Ungaria. Acum minte că vrem să trimitem copii să moară în Ucraina. E dezgustător!”.

foto: Info Mureș

Avans în sondaje pentru Orbán

Cel mai recent sondaj de opinie, realizat în perioada 7-11 martie de către Institutul Publicus relevă că FIDESZ și micul său aliat, KDNP (Partidul Popular Creștin Democrat) conduc în preferințele electoratului ungar cu un scor de 33%, față de doar 31% cu care este cotată opoziția unită.

Sondajul a indicat o scădere cu cinci procente față de finalul lunii februarie, imediat după începerea invaziei ruse în Ucraina, când FIDESZ avea 35% față de 30% cât deținea opoziția.

Cum se explică scăderea coaliției lui Orbán? Potrivit Publicus Institute, în prima săptămână de război, printre susținătorii opoziției s-a instalat incertitudinea într-o proporție mai mare decât în rândul susținătorilor FIDESZ, în timp ce sondajul realizat în a doua săptămână de război arată o corecție substanțială a datelor: votanții opoziției care anterior s-au simțit nesiguri s-au întors la alianța de opoziție, în timp ce în tabăra FIDESZ s-ar observa o divizare a opiniilor din cauza atitudinii ambivalente a guvernului Orbán față de Rusia, ceea ce duce la erodarea partidului.

Ce va ieși, rămâne să vedem duminică, 3 aprilie, după scrutin...