URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 12 DECEMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Au fost anunțate firmele înscrise la marile lucrări pentru fluidizarea traficului pe axa Magheru-Magazinul Crișul - Gară. Așa că, după licitații și contestații, s-ar putea ca, de pe la mijlocul anului viitor, întreaga zonă să fie răvășită, iar circulația, bulversată. 
Zic şi eu
Adrian Cris
Spre deosebire de concetățenii care dobândesc brusc experiență juridică la orice controversă pe legi (în pandemie nu au devenit mulți medici?), nu știu dacă surprinzătoarea decizie a CCR de anulare a alegerilor prezidențiale este izvorâtă numai și numai din sfânta literă a Constituției...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți de acord cu decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Întrucât cea mai fierbinte temă a zilei este alegerea președintelui pentru un mandat de 5 ani, este important de știut ce poate și ce nu poate face președintele. În primul rând, președintele este cel care desemnează candidatul la funcția de prim-ministru, în urma consultărilor cu partidele politice. Odată însă ce prim-ministrul este numit, ca efect al acordării votului de investitură de către parlament, acesta devine practic „șeful” administrației din România.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
23 Februarie 2018, 23:16

135 de procurori DNA contestă raportul ministrului Justiţiei

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

135 din cei 183 de procurori de la Direcţia Naţională Anticorupţie îi iau apărarea Codruţei Kovesi. Anchetatorii contestă raportul ministrului Justiţiei Tudorel Toader făcut public joi seară, spunând că cererea de revocare este întemeiată pe neadevăruri, după cum anunţă Digi24.ro.

Potrivit sursei citate, procurorii au trimis un comunicat în care spun că vor să tragă un semnal de alarmă asupra "perspectivelor sumbre ale independenţei Justiţiei şi ale viitorului luptei anticorupţie". Ei arată că raportul ministrului Justiţiei este "presărat cu neadevăruri", iar singurul scop al demersului ministrului Justiţiei este de a o îndepărta pe Codruţa Kovesi din fruntea DNA. Aceştia mai precizează că, de mai mulţi ani, resimt un atac constant făcut de inculpaţi sau condamnaţi pentru corupţie la adresa DNA.

De asemenea, magistraţii îndeamnă la un exerciţiu de imaginaţie, anume că Laura Codruţa Kovesi ar ajunge până la urmă să fie revocată din funcţie, şi se întreabă cum ar putea să-şi continue activitatea de combatere a corupţiei în contextul în care ar putea fi acuzaţi "în mod nedrept şi incorect" în anchetele pe care le desfăşoară pentru delicte de opinie sau pentru că imaginea României ar fi afectată la nivel internaţional de fenomenul corupţiei. 

Scrisoarea procurorilor DNA, redată de Agerpres:

"Noi, procurorii din D.N.A, am decis să iniţiem o cerere de apărare a reputaţiei profesionale şi a independenţei procurorilor din cadrul DNA, în temeiul disp. art.30 alin.2 din Legea nr.317/2004, pe care să o adresăm Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere evenimentele din ultimele zile când, în spaţiul public (televiziuni, ziare, internet, etc.), persoane ce deţin funcţii publice sau politice, pornind de la susţineri neprobate formulate de un inculpat trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă pentru fapte corupţie, au făcut afirmaţii cu caracter de generalizare, prin care au acreditat ideea că procurorii din cadrul DNA administrează probe cu încălcarea legii.

Am constatat cu surprindere că persoane ce deţin funcţii de demnitate publică au lansat acuzaţii nefondate la nivelul întregului corp profesional al procurorilor din cadrul DNA, în ceea ce noi considerăm o încercare sistematică de a discredita întreaga activitate pe care am realizat-o în ultimii ani.

Noi, procurorii din DNA, ne-am confruntat în ultimii ani, direct sau indirect, cu atacuri venite prin intermediul mass media de la persoanele pe care le-am cercetat, le-am trimis în judecată sau care au fost condamnate în dosarele instrumentate de noi. 
Am suportat, chiar dacă aceste atacuri ne-au afectat direct viaţa prin impactul emoţional negativ avut asupra noastră, a familiilor noastre, a prietenilor şi cercului de cunoscuţi.

Cu toţii am ales să continuăm să combatem corupţia şi să ne urmăm principiile, fiind conştienţi că rezultatul muncii noastre poate reprezenta un element pozitiv în structurarea societăţii româneşti, având ca fundament ideile de normalitate, corectitudine, dorinţă de evoluţie şi progres.

Astăzi am cerut Consiliului Superior al Magistraturii să constate că toate aceste afirmaţii, unele dintre ele de o gravitate deosebită, sunt nefondate, fiind făcute doar pentru a ne discredita profesional, pentru a induce în rândul opiniei publice ideea că procurorii DNA sunt abuzivi, neprofesionişti, lipsiţi de orice etică.

Nu intenţionăm, prin acest demers, să cauţionăm vreun act de ilegalitate al vreunui coleg şi avem încredere că sistemul de justiţie şi-a dezvoltat anticorpii necesari pentru a dovedi şi sancţiona orice abatere de la litera legii a unui magistrat procuror.

Ceea ce dorim noi este să cerem singurei instituţii abilitate să ne apere independenţa şi reputaţia profesională, să facă ceea ce are în obligaţiile prevăzute de Legea nr.317/2004 - să constate că toate aceste afirmaţii denigratoare la adresa noastră şi a muncii noastre sunt neadevărate şi au ca scop intimidarea celor angajaţi în lupta împotriva corupţiei şi afectarea sistemului de justiţie.

Totodată, noi procurorii din DNA ne exprimăm dezacordul cu demersul ministrului justiţiei de a propune revocarea doamnei Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA, şi tragem un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenţei justiţiei şi ale viitorului luptei anticorupţie.

Într-adevăr, aşa cum a zis ministrul Justiţiei, lupta anticorupţie nu stă într-un singur om, însă nu putem accepta, ca cetăţeni liberi ai României şi profesionişti ai dreptului, să asistăm la o cerere de revocare întemeiată pe neadevăruri, pe supoziţii şi pe informaţii din presă, neprobate în niciun fel, în locul unei analize legale şi fundamentate. Unicul scop este de a o îndepărta pe Laura Codruţa Kovesi pentru singura vină că a reuşit să administreze această instituţie din care facem parte, cu mult curaj, tact şi performanţe apreciate de numeroşi cetăţeni români, dar şi de comunitatea europeană şi internaţională.

De altfel, resimţim de ani de zile atacul constant, incorect al inculpaţilor sau condamnaţilor pentru corupţie, la adresa DNA, la adresa noastră a procurorilor din DNA.

Însă, în toată această perioadă, ţinta principală a fost Laura Codruţa Kovesi, în mentalul inculpaţilor sau condamnaţilor pentru corupţie, iar înlăturarea ei fiind identificată ca principalul mijloc de a destabiliza şi decredibiliza lupta anticorupţie. Şi nu cred că suntem departe de adevăr.

Să ne imaginăm cu toţii că acest demers al ministrului Justiţiei şi-ar atinge obiectivul şi, de săptămâna viitoare sau peste două săptămâni, Laura Codruţa Kovesi ar fi revocată. Cum am mai putea continua să facem ceea ce facem, cum am mai putea să prindem persoane implicate în acte de corupţie când am şti că, pornind de logica ministrului Justiţiei, oricând am putea fi acuzaţi în mod nedrept, incorect, pentru anchetele desfăşurate, pentru delicte de opinie sau pentru doar pentru simplul motiv că imaginea României în spaţiul internaţional este afectată de fenomenul corupţiei.

Nu putem accepta aşa ceva şi, dacă la acest moment alegem să tăcem, înseamnă că toată munca noastră a fost în zadar, înseamnă că nu există şansă spre normalitate, iar corupţia va deveni principalul motor al societăţii româneşti.

Semnează: 135 procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (parte dintre colegii noştri se află la instanţele de judecată sau se află în concedii de odihnă/medicale şi nu au putut să-şi exprime opinia în legătură cu acest demers până la acest moment)."

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Nemuritoarea de rând
La trecerea în secolul XXI era nevoie de un mit împrumutat. Acesta a fost lupta anticorupţie, ocupaţie care nu a caracterizat timp de două mii de ani locuitorii acestor meleaguri. În lipsa unui model autentic, în stilul caracteristic (de această dată) românilor, a fost preferată „adaptarea” la specificul locului. Asemeni legilor şi codurilor, a fost preferată o selecţie convenabilă din care a fost omisă tocmai esenţa. Aşa s-a ajuns ca lupta anticorupţie să preia doar mârţoaga, aghiotantul şi iubita din mitul lui Don Quijote, dacă ar fi să facem o paralelă cu personajele lui Miguel de Cervantes Saavedra. La patru sute de ani distanţă, traducerea şi epurarea ideologică au făcut ca, limbajul de lemn al castei procurorilor DNA, şi ea pe cale de dispariţie în forma actuală, să reprezinte suliţa pe care se sprijină atunci când o încalecă pe Rosinanta şi focul dragostei faţă de Dulcineea să topească metalul din care a fost făcut ligheanul SRI folosit la interceptări. Inversiunea este totală. Asistăm la o piesă din care lipseşte tocmai Don Quijote, Dulcineea joacă rolul DNA, Procurorul General devine aghiotantul subalternei şi Rosinanta îi atrage cu nechezatul pe păstorii iepelor din câmpul tactic. Pentru a compensa lipsa personajului principal s-a apelat la o turmă de măgari pe care Sancho Panza îi călăreşte pe rând. Achitările „obţinute” în baza rechizitoriilor idealiste seamănă cu eliberarea convoiului de condamnaţi duşi în lanţuri, magistraţii fiind convinşi (în înţelepciunea şi inamovibilitatea lor) că au reparat o nedreptate. Penalii simpli, la fel ca şi puşcăriaşii eliberaţi în roman, îi atacă acum cu înregistrări şi fură tacticos, pe rând, măgarii lui Sancho Panza. Se pare că am ajuns la partea a doua a romanului (tot la 10 ani de la publicarea primului în CSAŢ). Aici ar fi de reţinut doar că faima care o precede pe Rosinanta este dată numai de simpla citire a romanului original, că Eroul (absent în versiunea PENTRU România) ajunge batjocura multora, că Sancho Panza ajunge să îşi înşele stăpânul şi că, vrăjiţi fiind, nu putem vedea „adevărul” ratând astfel întâlnirea cu ţăranca Dulcineea şi însoţitoarele ei.
Postat 24 Februarie 2018, 12:35 de eutanasiu
Contine neadevaruri?
De unde stie procurorul Man decla Oradea, spre exemplu, cum se punea la cale, in sufrageria lui Oprea din Bucuresti, mecanismele de fraudare a voturilor si lista hackerilor platiti de DNA, ca experti judiciari, ca sa intre in serverul BEC daca gen. Opris nu reuseste sa "decapeze" urnele de la el din sediul STS !?! E un scenariu ce spun, nu exista nicio dovada, dar de ce ar fi nevoie de probe din moment ce ajunge suspiciunea rezonabila !?!
Postat 24 Februarie 2018, 11:33 de WinDos
...ca si o sa cititi Voi, asta :)))
Voi, procurorii din DNA, CUM E NEDREPTATEA? Ha? adevaru-i insa ca totul pe lumea asta e DIHOTOMIC si DIALECTIC...chiar sunt curioasa care va fi DREPTATEA :)))
Postat 24 Februarie 2018, 02:34 de ADINA
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.7216 RON
  • 1 EUR = 4.9709 RON
  • 1 HUF = 0.0121 RON