Printre hoţi şi cerşetori: Teatrul Regina Maria din Oradea îşi cheamă spectatorii la "Opera de trei parale" (FOTO)

Sala mare a Teatrului Regina Maria a găzduit, duminică, cea dintâi premieră a anului: spectacolul de teatru cu muzică "Opera de trei parale", după o piesă-fenomen a secolului XX, semnată de Bertolt Brecht, cu muzică de Kurt Weill. 

Producţia teatrală introduce publicul în lumea marginalilor - a hoţilor, a cerşetorilor şi a prostituatelor -, ea fiind adusă la viaţă la Oradea de o pleiadă de actori, în frunte cu Richard Balint, Daniel Vulcu, Adela Lazăr, Ioana Dragoş Gajdo şi Răzvan Vicoveanu. 

Autor renumit 

Poet şi dramaturg german, Bertolt Brecht (1898-1956) este unul dintre cei mai "jucaţi" autori din lume, al doilea după Shakespeare, susţin unii. Între creaţiile sale remarcabile se numără "Mutter Courage şi copiii ei", "Life of Galileo" şi "Opera de trei parale" (Die Dreigroschenoper), jucată întâi în 1928 la Berlin şi prezentată apoi, în doar câţiva ani, de mai bine de 10.000 de ori pe scenele europene. În 1931, a fost realizat şi un film după această piesă, care n-a avut, însă, viaţă lungă în Germania, fiind interzis de nazişti. 

Autor cu convingeri marxiste, Bertolt Brecht a arătat, şi prin operele sale, o atitudine anti-burgheză. În 1933, după ce naziştii au ajuns la putere, el a plecat din Germania în exil în Danemarca, iar apoi în Statele Unite. 

Marginalii 

Piesa "Opera de trei parale" este inspirată din melodrama satirică "Opera cerşetorului" (The Beggar’s Opera) a lui John Gay. Creaţia teatrală a lui Bertolt Brecht are şi o importantă componentă muzicală, semnată de Kurt Weill, care-i dă o savoare aparte. 

Piesa aduce în prim-plan pătura de jos din Londra victoriană, fiind considerată o creaţie critică la adresa lumii capitaliste.

Devenit un fenomen în spaţiul cultural european, spectacolul le deschide privitorilor o fereastră spre lumea colorată, periculoasă şi nu prea integră a infractorilor şi a şmecherilor, al căror reprezentant de seamă este Macheath, zis "Mack the knife" sau "Mackie-Şişu", care se însoară cu Polly Peachum, fiica lui Jonathan Jeremiah Peachum, şeful cerşetorilor din Londra, iar acesta din urmă nu e de acord cu uniunea.

ŞEFUL CERŞETORILOR. În rolul şarmantului, dar prea-cinicului JJ Peachum, Daniel Vulcu îi introduce pe spectatori în lumea cerşetorilor, pe care el însuşi o transformă într-o industrie, instruindu-i - şi obţinând în schimb un procent consistent din câştiguri - pe oamenii amărâţi cum să-i convingă pe trecători să le dea bani. Povestea spusă pe stradă nu poate fi mereu aceeaşi, căci, astfel, oamenii nu se mai emoţionează... (foto: Adriana Grand)

"Stăpânul" cerşetorilor - care vede uniunea fiicei lui şi ca pe o posibilă ameninţare la adresa afacerii sale - îi pune gând rău gangsterului Macheath, care însă îl are de partea sa tocmai pe şeful Poliţiei londoneze, Jackie "Tiger" Brown, fost coleg de armată şi prieten cu interlopul. Urmează o serie de conflicte, apar în peisaj amante, iubite, prostituate, se fac reproşuri, apar trădări, răsturnări de situaţie, dar şi învăţăminte... 

O parte importantă a spectacolului este cea muzicală. Aceste momente sunt realizate cu ajutorul unei orchestre (conduse de Ovidiu Iloc), care rămâne pe scenă pe tot parcursul spectacolului. În toate momentele-cheie ale producţiei, actorii trec şi în zona muzicală, interpretând cântece care, prin versurile lor, oferă comentarii asupra a ceea ce tocmai s-a petrecut pe scenă şi subliniind, deseori, condiţia marginalilor şi neregulile societăţii. 

De-a lungul timpului, câteva dintre cântecele compuse pentru "Opera de trei parale" au devenit ele însele hituri, mai ales "Mack the knife", înregistrat în versiuni proprii de muzicieni ca Bobby Darin, Louis Armstrong şi Frank Sinatra. 

POLLY. Adela Lazăr joacă rolul lui Polly Peachum, o răsfăţată ţâfnoasă, dar pe alocuri loială, care-şi supără tatăl după ce se căsătoreşte cu interlopul Mackie-Şişu. Actriţa iese la rampă atât prin jocul comic, cât şi prin mai multe momentele muzicale care o au în prim-plan... (foto: Adriana Grand)

COMANDANTUL. Premiat anul trecut de UNITER, Răzvan Vicoveanu intră în pielea personajului Jackie „Tiger” Brown, şeful poliţiei londoneze, prieten bun cu un mare interlop, pe care, chiar dacă au ajuns în două poziţii diferite de putere, îl înţelege şi protejează. Doar au fost pe front împreună... (foto: Adriana Grand)

Mackie-şiş pe scena orădeană 

Producţia orădeană a "Operei de trei parale" a fost realizată sub direcţia de scenă a regizorului Victor Ioan Frunză (foto), care a mai semnat la Oradea comedia "Domnul Jurdan".

Scenografia şi costumele sunt semnate de Adriana Grand, direcţia muzicală de Ovidiu Iloc, iar coregrafia poartă amprenta Victoriei Bucun. 

Poveştile pictate în piesă sunt aduse în faţa spectatorilor de Richard Balint (Macheath, zis Mackie-Şişu), Daniel Vulcu (Jonathan Jeremiah Peachum), Adela Lazăr (Polly Peachum), Ioana Dragoş Gajdo (Celia Peachum, soţia şefului cerşetorilor, care are şi o mică problemă cu alcoolul), Răzvan Vicoveanu (Brown, comandantul poliţiei din Londra), Alina Leonte (Lucy, fiica lui), Anda Tămăşanu (Jenny Smith-Bombă), Petre Ghimbăşan (Smith), Pavel Sîrghi (Walter), Eugen Neag (Matthias), George Dometi (Jakob), Alexandru Rusu (Ede), Alin Stanciu (Jimmy) şi David Constantinescu (Robert). 

În roluri mai mici apar şi alţi actori ai Teatrului Regina Maria, printre care Corina Cernea, Anca Sigmirean, Corina Bunea, Georgiana Coman, Sorin Ionescu, Andrian Locovei.

Marea premieră a producţiei a avut loc duminica trecută, la Sala Mare, spectacolul întinzându-se pe circa trei ore şi fiind împărţit în două acte, cu pauză între ele.

După premieră, criticul orădean de teatru Mircea Morariu a comentat "s-au întors vremurile bune la Teatrul Regina Maria din Oradea", în contextul în care "Opera de trei parale" este prima producţie mare realizată de trupa Iosif Vulcan după întoarcerea la cârma teatrului a lui Daniel Vulcu, mazilit pe vremea fostei conduceri a CJ Bihor. 

"Opera de trei parale" va putea fi văzută în următoarea perioadă la Teatrul Regina Maria, o a doua reprezentaţie fiind programată pe 21 ianuarie, de la ora 18.

Spectacolul nu le este recomandat celor care nu au împlinit încă 16 ani. Ceilalţi pasionaţi de teatru, însă, sunt chemaţi să descopere o lume lipsită de puritate, dar plină de vitalitate...