Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat marţi o primă sentinţă în dosarul finanţării campaniei electorale de la alegerile prezidențiale din 2009, în care Elena Udrea, Ioana Băsescu, dar şi jurnalistul şi consultantul politic Dan Andronic au fost acuzaţi de instigare la luare de mită, spălare a banilor, mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Potrivit G4media.ro, Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte). Ea a fost condamnată la 8 ani de închisoare cu executare.
În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor, iar jurnalistul Dan Andronic de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. În timp ce fiica lui Băsescu a fost condamnată la 5 ani de închisoare, Andronic a fost achitat.
În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării (6 ani de închisoare pentru luare de mită), Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea (4 ani de închisoare pentru luare de mită), Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal (3 ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare).
Sentința nu este, însă, definitivă, putând fi atacată atât de inculpați, cât și de procurori.
Finanțare ilegală a campaniei electorale
Toţi cei implicaţi au fost trimişi în judecată în 2017. "În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi (Traian Băsescu n.r.) şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare", explica, la acea vreme, DNA într-un comunicat de presă.
Procurorii spun că mecanismul infracțional a fost ascuns prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.
Campanie și schi în România
Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată că, în perioada octombrie - noiembrie 2009, l-a determinat pe Gheoghe Nastasia, la acea vreme secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de aproape un milion de lei de la un om de afaceri, în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare.
Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului "Schi in România".
"Udrea Elena Gabriela i-a indicat inculpatului Nastasia Gheorghe atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societăţii comerciale în schimbul asigurării finanţării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât şi denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei). În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale", arată DNA.
În realitate însă, banii ar fi fost folosiţi pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a lui Băsescu.
Procurorii au cerut 12 ani
La ultimul termen al procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, în 26 ianuarie, procurorul de şedinţă de la DNA a cerut condamnarea Elenei Udrea la 12 ani de închisoare. "Toate faptele sunt în stare de concurs real. Vă rugăm să aplicaţi şi un spor de pedeapsă, în virtutea gravităţii faptelor comise prin prisma funcţiei deţinute şi a dispreţului total faţă de lege", a spus atunci procurorul, potrivit Hotnews.ro.
O pedeapsă maximă a cerut şi pentru Ioana Băsescu, susţinând că în acest caz este nevoie de una exemplară, având în vedere că aceasta a comis fapta când tatăl ei era preşedintele României.
Udrea a reacţionat atunci pe Facebook, scriind că pedeapsa cerută este mult prea mare. "Cred că dacă o omoram pe Kovesi, cea care a vizat personal acest rechizitoriu în 2017, aveam şanse la o solicitare de pedeapsă mai mică din partea DNA", a scris ea pe pagina sa de pe reţeaua de socializare.
Fostul ministru a revenit în România în iulie 2019, la aproape un an şi jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Ea şi-a anunţat atunci revenirea în ţară pe Facebook, spunând că a renunţat pentru că vrea să îşi crească fetiţa acasă. Prima sa apariţie publică a fost în septembrie 2019, la Curtea de Apel Bucureşti, în acest proces.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.