Documente românești declasificate, la 36 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. Ce știau autoritățile și cum au reacționat Nicolae și Elena Ceaușescu (FOTO)

Mai multe documente declasificate de Arhivele Naționale ale României arată cum au reacționat autoritățile comuniste românești în 1986, după ce radiațiile eliberate în atmosferă în urma accidentului nuclear de la Cernobîl au ajuns deasupra României.

„În data de 26 aprilie 1986 s-a produs explozia reactorului 4 de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl. În cele ce urmează nu ne propunem să prezentăm maniera în care s-a produs accidentul, ci să vă punem la dispoziție câteva documente care ilustrează maniera în care au reacționat inițial autoritățile din țara noastră în baza informațiilor de care dispuneau. Între acestea se numără și câteva hărți care ilustrează modul în care au circulat curenții de aer după schimbarea direcției vântului. Dacă inițial elementele radioactive din atmosferă au fost purtate de vânt mai mult în Ucraina, Belarus și Rusia, și mai puțin în Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehoslovacia și Germania, ulterior, începând cu data de 30 aprilie 1986, acestea au ajuns în România, Bulgaria, Grecia și Turcia”, se arată în prezentarea făcută de Arhivele Naționale, pe pagina de Facebook a instituției.

Printre documentele declasificate se numără și o stenogramă de la ședința la care au participat dictatorii Nicolae și Elena Ceaușescu. Întâlnirea Comitetului Politic Executiv al CC al PCR a avut loc pe 1 mai 1986, când autoritățile românești știau că nivelul de alarmare privind contaminarea la sol era depășit la Iași, iar la Galați cel al contaminării în aer.

Soții Ceaușescu și alți oficiali români au discutat despre stațiile de monitorizare din țară, despre cum sovieticii nu au răspuns solicitărilor de explicații și despre cum trebuie anunțată populația.

„Cred că trebuie să facem imediat o informare pentru opinia publică. Sigur, fără să dăm date, dar ceva mai larg decât am dat. Să spunem că: având în vedere situația creată de accidentul produs, au apărut unele creșteri ale radioactivității în diferite zone ale țării noastre, îndeosebi în nord-est. Având în vedere direcția vântului, au fost stabilite măsurile necesare și vor fi informați asupra măsurilor. Și că, de asemenea, s-a creat un comandament permanent, având în vedere situația aceasta specială, un grup format din tovarăși din conducerea partidului care urmărește toate aceste probleme”, a spus Nicolae Ceaușescu, conform stenogramei.

O hartă făcută de autoritățile din România privind zonele de contaminare radioactivă

Cum a fost în Bihor

Un articol publicat de BIHOREANUL în anul 2019 a arătat că în Bihor, când norul radioactiv rezultat din explozia centralei atomice din Ucraina deja traversase nordul Europei şi a ajuns deasupra României,  se organizau picnicuri şi concursuri sportive, sub supravegherea Securităţii, care încerca să preîntâmpine panica şi urmărea reacţiile oamenilor îngrijoraţi de măsurile superficiale ale autorităţilor.

Doctorul Ladislau Ritli, care atunci conducea spitalul din Ştei, a declarat BIHOREANULUI că medicilor li s-a cerut să informeze populaţia să nu consume lapte şi legume, să spele bine fructele şi să bea doar apă minerală: „Am fost plecat la picnic, chiar de 1 Mai, când m-au chemat la şedinţă la Oradea. Eram toţi directorii de spitale din judeţ şi medici, şi ni s-a spus ce s-a întâmplat”.

În paralel, Securitatea avea altă sarcină: să urmărească starea de spirit şi reacţiile localnicilor, dar şi ale turiştilor, respectiv ale studenţilor străini, care părăseau ţara de teama pericolului de iradiere, îngrijoraţi de măsurile superficiale ale autorităţilor.

Potrivit unui raport transmis pe 5 mai 1986 la Bucureşti de Securitatea din Bihor, fenomenul Cernobîl lovise din plin economia. Produsele autohtone erau refuzate la export, TIR-urile româneşti nu mai avea permisiunea de a tranzita Austria, iar turiştii din Băile Felix plecau. „S-a început acţiunea organizată de explicare a situaţiei”, arată raportul, între cei „prelucraţi” fiind şi ghizii Oficiului Naţional de Turism Carpaţi, instruiţi „să desfăşoare o acţiune de influenţare pozitivă a turiştilor străini”, adică „să le explice că în zona noastră nu există pericol de iradiere, aşa cum au anunţat unele posturi străine din Occident”.

Acţiunea, recunoaşte raportul, nu a prea avut succes, fiind „anihilată în parte de către personalul medico-sanitar din staţiune, care în discuţiile purtate cu străinii sunt tentaţi a exagera eventualele consecinţe”.