An nou, reguli noi: Ce schimbări aduce noul an universitar

Ani la rând, miniştrii care s-au perindat la şefia Educaţiei au fost de acord că sistemul trebuie schimbat, dar niciunul n-a reuşit să modifice prea multe. Sau ce s-a schimbat într-un an, s-a refăcut în anul următor.

Daniel Funeriu va rămâne, însă, cel în mandatul căruia s-a zdruncinat învăţământul. Legea Educaţiei, intrată în vigoare la începutul acestui an după îndelungi dezbateri, începe să-şi facă simţite efectele, modificând funcţionarea de până acum a universităţilor. Astfel, anul academic început pe 3 octombrie aduce multe noutăţi. Rămâne de văzut dacă ele vor fi văzute cu ochi buni şi de profesori şi studenţi.

Mai puţine facultăţi

Reforma impusă de Legea Educaţiei s-a combinat la Universitatea din Oradea cu proiectul de restructurare propus de rectorul Cornel Antal. Obiectivul a fost unul din dezideratele lui Antal încă de la instalare, dar reuşeşte să-l transforme în realitate abia spre finalul mandatului, care îi expiră la începutul anului viitor.

Astfel, pe lângă schimbările impuse de noua lege, Universitatea mai face o modificare: din 18 facultăţi răman 15.

Conform unei Hotărâri a Senatului Universităţii adoptate în această vară, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării a devenit departament în noua Facultate de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, decăniţa Lia Pop pierzându-şi funcţia şi devenind prodecan, alături de Sorin Şipoş, la noua facultate condusă de decanul Ioan Horga.

Facultatea de Muzică a fost înglobată de Facultatea de Arte, al cărei decan este Agneta Marcu, iar prodecani Ioan Pantea şi Mirela Ţârc. Fostele facultăţi de Energetică şi de Textile şi Pielărie au devenit departamente ale Facultăţii de Inginerie Energetică şi Management Industrial, conduse de decanul Marcel Roşca, respectiv de prodecanii Ioan Lucaciu şi Gabriel Bendea.

Pe lângă aceste comasări, specializările Geografie şi Turism au fost transferate de la Facultatea de Istorie la cea de Educaţie Fizică şi Sport, care acum se numeşte Facultatea de Geografie, Turism şi Sport, condusă de acelaşi decan Octavian Bâc şi de prodecanul Ioana Josan.

Departamentele contează

Legea Educaţiei a impus Universităţii să-şi modifice regulamentele, procedurile şi Carta, "Constituţia" instituţiei. Senatul Universităţii a validat toate aceste modificări, aşa că ele intră în vigoare de la începutul noului an de învăţământ.

Departamentele sunt una din marile schimbări, ele luând locul fostelor catedre ale facultăţilor, cu rolul de a aduna toţi specialiştii dintr-un domeniu sub aceeaşi structură. De pildă, în loc ca profesorii de engleză să fie răspândiţi la mai multe catedre de la diferite facultăţi unde se predă această disciplină, ei sunt reuniţi într-un singur departament de engleză înglobat Facultăţii de Litere, chiar dacă fiecare cadru didactic rămâne cu orele pe care le are şi la aceleaşi specializări.

Astfel, în loc să aibă 60 de catedre, Universitatea are 47 departamente. Acestea mai au un rol important: împart banii, căci finanţarea nu mai merge spre facultăţi, ci la departamente. "Facultăţile vor gestiona în continuare doar studenţii şi programele de studiu", precizează Cornel Antal. Fiecare departament va fi condus de un director, ales săptămâna trecută de membrii departamentelor, urmând ca rezultatele să fie validate şi publicate în această săptămână.

Ierarhia stabileşte finanţarea

Tot Legea a impus ierarhizarea universităţilor din întreaga ţară, împărţindu-le în trei categorii: de cercetare avansată şi educaţie, de educaţie şi cercetare ştiinţifică şi, respectiv, de educaţie, Universitatea din Oradea fiind clasată pe locul 7 din a doua categorie.

Rezultatul e considerat bun de rector, mai cu seamă că în prima categorie sunt doar universităţi cu tradiţie din marile centre (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi). Poziţia în clasament e importantă deoarece stabileşte numărul de locuri bugetate acordate fiecărei universităţi. În aceste condiţii, Oradiei i s-au alocat 1.645 de locuri bugetate pentru studiile de licenţă, 700 pentru cele de masterat şi numai 12 pentru cele doctorale.

Pe viitor, pe lângă ierarhizarea universităţilor, Ministerul promite şi o clasificare a departamentelor, respectiv a domeniilor de studii.

Un Senat altfel

O schimbare importantă este şi reglementarea Comisiei de Etică. "Aceasta exista până acum doar în baza unui ordin de ministru", explică rectorul. Comisia poate da sancţiuni fără să aibă girul Senatului Universităţii, în timp ce până acum sancţiunile trebuiau să primească aprobarea senatorilor.

Şi componenţa Senatului Universităţii se va modifica. Legislativul se desparte de executiv, ceea ce înseamnă că deţinătorii funcţiilor executive (rectorul, prorectorii, decanii, prodecanii, directorul general administrativ, directorii de departament) nu vor mai putea face parte din Senat. De altfel, era şi nefiresc ca ei să facă legile pe care tot ei trebuiau să le respecte.

Antal spune că această prevedere va schimba componenţa Senatului orădean aproape la jumătate. Inclusiv el va ieşi din Senat. Până acum, rectorul era şi preşedintele Senatului, însă de acum preşedintele va fi o persoană aleasă dintre senatori. Totodată, senatorii vor fi aleşi de toate cadrele didactice şi nu doar de reprezentanţi ai acestora, ca până acum. Universităţile au termen să aplice aceste schimbări până la 1 martie 2012, aşa că la Oradea cel mai probabil vor fi incluse în calendarul alegerilor de la începutul anului viitor, când expiră şi mandatul lui Antal.

Fără cumetrii

Pe lângă incompatibilităţile interzise în Senat, Legea mai interzice ca rudele şi afinii să fie unii în subordinea altora. De pildă, nu poate fi şef de departament cineva care ar avea soţia, copilul sau altă rudă drept membru în departament. Această prevedere a şi născut controverse la alegerile desfăşurate săptămâna trecută pentru şefia departamentelor. Decanul Facultăţii de Mediu, Vasile Bara, acuza că Senatul încurajează migrarea unor profesori spre departamente străine de specializarea lor, numai să nu aibă rude în departament şi să poată fi şefi. Antal zice, însă, că nici vorbă de aşa ceva, şi că adevărata problemă pentru Bara ar fi că şi-a dorit ca Mediul să aibă în componenţă departamente care nu ţin de profilul facultăţii.

Totuşi, noile reguli au şi născut situaţii ilicite. Trei decani au fost aleşi, săptămâna trecută, şefi de departamente, lucru interzis de Cartă. Alegerile nu au fost încă validate, dar după ce vor fi, ei vor trebui să aleagă una dintre funcţii.

Pensionaţi, cu voie sau fără

Decanii facultăţilor vor fi aceia care vor câştiga un concurs anume organizat de rector, nu preferaţii prin vot ai cadrelor didactice, cum era până acum. Rectorul va fi ales însă prin vot secret al tuturor cadrelor, cercetătorilor şi reprezentanţilor studenţilor. Prorectorii nu vor mai fi votaţi de Senat, ci numiţi de rector.

O altă noutate e că aspiranţii la un post didactic în învăţământul superior trebuie să aibă doctoratul luat, nu doar să fie înscrişi la un program doctoral. Dispare gradul de preparator, iar cei care îl deţin au la dispoziţie patru ani să-şi ia doctoratul. Totodată, profesorii universitari vor trebui să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, dar vor putea preda până la maxim 70 de ani dacă Universitatea le face anual un contract. Totuşi, după 65 de ani, niciun profesor nu va putea conduce singur un doctorat şi nu va putea avea funcţii de conducere. Ceea ce înseamnă că decani precum Vasile Bara sau Octavian Bâc ori prorectorul Teodor Jurcuţ nu mai pot visa să-şi păstreze funcţiile prea mult.

Una peste alta, Legea Educaţiei schimbă radical viaţa universitară, aducând-o pe un făgaş mai apropiat de normalitate. Pentru că eliminarea nepotismelor, pensionarea la vârsta cuvenită şi luarea puterii legislative din mâna rectorului, a prorectorilor şi a decanilor sunt decizii normale, chiar dacă unii nu le văd aşa...

O modificare esenţială adusă de Legea Educaţiei, dar care în prezent nu afectează Universitatea din Oradea, este că rectorul nu poate deţine funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, şi nicio altă funcţie de conducere sau de demnitate publică. Mandatul unui rector poate fi înnoit cel mult o dată, astfel că un rector poate conduce maxim opt ani. Tot prin noua lege, studenţii au obligaţia să-şi evalueze cadrele didactice, rezultatele acestor evaluări trebuind să fie făcute publice.