Ce investiții vor fi gata în 2024 în Bihor și ce lucrări spune Ilie Bolojan că vor începe. Printre cele din urmă, drumul expres Oradea-Arad

Consiliul Județean Bihor va finaliza în acest an 14 proiecte importante, inclusiv centurile Aleșd, Beiuș și cele din Zona Metropolitană Oradea, dar vrea și să pornească alte 49 proiecte, între care și lucrările la mai multe pasaje rutiere și pietonale, la drumul expres Oradea – Arad ori rețeaua tram-tren.

În plus, președintele CJ Bihor a anunțat câteva inițiative mai puțin obișnuite, cum ar fi sprijinirea învățământului în limba germană și a medicilor de familie din mediul rural ori achiziția de autobuze electrice pentru navetiștii de la marginile județului.

Vor fi gata centurile

În prima conferință de presă din acest an, susținută marți, președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a prezentat seria de proiecte care urmează să fie finalizate în acest an, majoritatea fiind de infrastructură rutieră, dar și aeroportuară.

Din prima categorie fac parte centurile Beiuș (aceasta cu tot cu tronsonul către viitorul parc industrial al municipiului și spre Delani) și Aleșd, despre care Bolojan a spus că ar putea fi deschise circulației în următoarele 4 luni, cu precizarea că la cea din urmă „depindem și de procese”, pentru că, după cum se știe, pe o porțiune de circa 480 metri centura Aleșd se suprapune cu o stradă ai cărei locuitori au deschis acțiuni în instanță, nemulțumiți că le vor fi afectate bucăți din curțile cu front la stradă.

Pentru luna mai este este preconizată finalizarea centurilor Sântandrei și Sânmartin, iar pentru iunie sau iulie finalizarea centurilor Oșorhei și Nojorid.

Tot anul acesta, a spus Bolojan, vor fi încheiate lucrările la drumul județean Almașu Mare – limita cu județul Sălaj, la Aeroportul Oradea (unde a fost prelungită pista, a fost instalat un sistem de pază inteligent, cu garduri cu senzori, și a fost construit, practic, un nou terminal pe structura celui dat în folosință în 2019), la Parcul Științific și Tehnologic și la Campusul pentru învățământ dual din Oradea, reabilitarea Spitalului de Psihiatrie din Ștei, proiectele pentru infrastructura turistică elaborate în parteneriat cu ANANP pentru patru situri Natura 2000, plus rețeaua celor 16 centre de colectare gratuită a deșeurilor mari în tot atâtea comune din județ.

De asemenea, în acest an vor fi achiziționate microbuze electrice pentru transportul elevilor.

În 2024 vor fi continuate, totodată, lucrările la Inelul Rutier Metropolitan, pentru care CJ Bihor așteaptă motivarea Curții de Apel Cluj, unde 21 proprietari din Cheriu au contestat traseul șoselei, pentru a-l putea ajusta, precum și reabilitarea DJ 795 Salonta – Tinca.

Start în 2024

Pe de altă parte, președintele CJ Bihor a prezentat și lista proiectelor la care lucrările vor începe în acest an, cel mai amplu fiind, de departe, cel pentru realizarea drumului expres DX Oradea – Arad, de peste 2 miliarde euro, administrația județeană urmând să gestioneze tronsonul Oradea – Salonta, iar noua șosea să fie finalizată peste doi ani.

Anul acesta vor începe și lucrările pentru rețeaua celor patru parcuri industriale din județ (Beiuș, Aleșd, Marghita și Ștei), unde CJ Bihor este în faza de contractare a constructorilor, care urmează să fie desemnați luna aceasta.

De asemenea, în 2024 vor începe lucrările la rețeaua de pasaje din Zona Metropolitană Oradea, două dintre ele, cel din Oșorhei (foto) de-a lungul DN 1 Oradea – Cluj peste intersecția giratorie cu drumul comunal ce duce spre Fughiu, și cel din intersecția străzilor Tudor Vladimirescu – Oneștilor, la fiecare urmând să fie executate în acest an lucrări de 4,4 milioane euro. Pe perioada lucrărilor, care vor începe după darea în folosință a centurii Oșorhei, traficul va fi direcționat pe aceasta, doar riveranii urmând să aibă acces în zona afectată de lucrări pe DN1.

Tot în acest an, CJ Bihor va da startul lucrărilor pentru încă 4 pasaje rutiere (câte unul la ieșirea din oraș spre Biharia pe DN 19 și la capătul centurii Oșorhei spre Oradea, iar două pe DN79 Oradea – Arad, unul pe sub centura orașului, celălalt între centrele comerciale Era și Oradea Shopping City), fiecare urmând să aibă și pasaje pietonale subterane.

Alte patru pasaje vor fi exclusiv pentru pietoni pentru traversarea centurii (în Nufărul la intersecția centurii cu DN76, în dreptul Pieței de Gros, între Polivalentă și zona Leroy Merlin și la jumătatea Căii Sântandreiului în dreptul străzii Czaran Gyula).

Tot în acest an, vor începe lucrările pentru lărgirea la patru benzi a DN79 între Aeroport și intersecția cu drumul comunal spre Livada de Bihor, respectiv a DN19 la ieșirea din Episcopia Bihor până la viitoarea centură Biharia, aflată în lucru (dar, deocamdată, blocată de descărcări arheologice după descoperirea a 6 situri arheologice), pentru modernizarea Bibliotecii Județene și a trei biblioteci comunale din Zona Metropolitană Oradea (Oșorhei, Sânmartin, Sântandrei), cele pentru construirea Centrului Cultural Multifuncțional din Oradea, a rețelei tram-tren și a drumului județean Padiș – Ic Ponor.

Proiecte „mai mici”

Într-o a treia categorie de proiecte, pe care le-a numit „mai mici”, Bolojan a spus că administrația județeană vrea să înființeze pe lângă Campusul pentru învățământul dual și un centru de testare pentru orientarea școlară și profesională a elevilor de clasa a VIII-a, după un model care funcționează cu succes în Austria, toți elevii din județ care termină învățământul gimnazial urmând să fie testați pentru evaluarea aptitudinilor așa încât să li se recomande anumite profesii. „În Austria, 80-90% din recomandări sunt urmate de elevi și părinți”, a spus președintele CJ Bihor, afirmând că administrația județeană este în căutare de fonduri europene pentru finanțarea acestui proiect.

Astfel de fonduri au fost identificate pentru stimularea transportului ecologic, iar Bolojan vrea să profite de ele pentru ca CJ Bihor să achiziționeze „o flotă de autobuze electrice” care să funcționeze în regim expres (precum cele de tip Flexibus din Vest), „din oră în oră”, ca să lege de Oradea zonele aflate „la capetele de județ”. Deocamdată, a precizat șeful CJ Bihor, nu se știe dacă acestea vor fi operate de o firmă proprie a administrației județene sau „în parteneriat cu o firmă de transport”, eventual OTL, formula juridică legală pentru operare urmând să fie stabilită în perioada următoare.

O altă intenție expusă de Bolojan vizează achiziția de utilaje pentru deszăpezire și tunderea vegetației de pe marginea drumurilor județene, nici în această privință nefiind încă limpede cine le va opera, în condițiile în care CJ Bihor are contracte pentru aceste servicii cu firme private.

De asemenea, Bolojan a spus că în acest an va fi elaborat un Master Plan pentru Dezvoltarea Economică a zonei Aeroportului, pentru valorificarea a 6 hectare de teren existente spre DN79, vor fi deschise toate spațiile muzeale din Cetatea Oradea, va fi obținut avizul pentru securitate la incendii a Teatrului din Oradea (inclusiv cu acces pentru persoanele cu dizabilități) și vor începe lucrările pentru reabilitarea drumului județean dintre Șumugiu și Mierlău, cel mai „ciuruit” din județ.

Totodată, președintele CJ Bihor a arătat că, după modelul sprijinului acordat deja primăriilor care înființează rețele de gaz, administrația județeană va sprijini financiar acele comune care se implică în reabilitarea drumurilor comunale cu trafic mai intens și/sau care fac legătura cu obiective economice care asigură locuri de muncă.

Nu în ultimul rând, Bolojan a spus că începând din acest an, CJ Bihor „va dubla” sumele acordate în plus de către CAS pentru medicii care acceptă să lucreze și/sau să se stabilească în mediul rural, pentru a stimula medicina primară, în condițiile în care 8 din cele 90 de comune ale județului nu au medic de familie.

CJ vrea și să sprijine învățământul în limba germană, în condițiile în care în județ există investiții făcute de companii din Germania. „O parte dintre profesorii de la Liceul Schiller din Oradea, cu predare în limba germană, nu știu limba germană, și ne-am gândit ca în colaborare cu Primăria Oradea, cu Ambasada Germaniei și Institutul Goethe, să urmeze cursuri gratuite. Peste doi ani, cei care nu trec testul sau nu vor să urmeze cursurile, vor merge la alte școli, altfel degeaba se numește liceu cu predare în limba germană dacă nu se predau toate materiile în limba germană”, a explicat Bolojan.