URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 08 FEBRUARIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Vedem că pasajul Decebal începe să capete contur pe planșetă. Imagini frumoase, pomi  din belșug, clădiri dichisite și lifturi pentru pietoni. Însă nu trebuie să fii mare meșter în construcții, ci doar șofer care tranzitează zona, ca să-ți dai seama că există niște greșeli care, în loc să ne ușureze, ne vor face viața și mai grea...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Cu nu mulți ani în urmă, în epoca Dragnea, din motive lesne de înțeles, politice, depopularea României era comparată cu cea a Siriei, țară zguduită de un sângeros și îndelungat război civil. Peste 4 milioane de sirieni s-au refugiat în acei ani prin lume, iar românii, cu o estimare de peste 1,5 milioane de expatriați din 1990 până atunci, urmau pe locul al doilea. Fără ca la noi să fi avut loc, totuși, un război civil.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Probele medicale ar putea fi trimise cu drona de la Spitalul Județean la laboratorul din Rogerius. Ce părere aveți despre inițiativă?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În 16 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre extrem de importantă, prin care, cel puțin pentru viitor, se repară unele nedreptăți evidente. În concret, Instanţa Supremă a stabilit că, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluţie definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită, soluţia de achitare este suficientă prin ea însăşi pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate şi, ulterior, achitate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Gripa este o boală respiratorie acută determinată de infecţia cu virusuri gripale. Boala afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare şi este frecvent însoţită de febră, cefalee, dureri musculare şi astenie.
15 Ianuarie 2023, 09:07

Veneția de Oradea: Cum a ajuns satul Velența unul dintre cele mai vechi cartiere ale orașului de pe Criș (FOTO)

Veneția de Oradea: Cum a ajuns satul Velența unul dintre cele mai vechi cartiere ale orașului de pe Criș (FOTO) CU TRAMVAIUL PRIN VELENȚA. Timp de aproape o sută de ani, între 1906 și 1994, cartierul Velența a fost deservit de linia 2 de tramvai, care lega gara Velența de cea din Ioșia, prin Piața Unirii. Din centru, tramvaiul venea pe Calea Clujului, iar în dreptul pasarelei peste calea ferată cotea până în capătul străzii Războieni, unde avea o buclă de întoarcere. Linia era folosită și pentru transportul de marfă, existând un racord la calea ferată, pe unde, cu ajutorul locomotivelor electrice, vagoanele erau tractate în curțile fabricilor din cartier (foto ebay.com)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Oraşul tratat ca un organism creşte şi se dezvoltă. Unul dintre cele mai vechi cartiere orădene, Velenţa, are o poveste de sute de ani, care începe în Evul Mediu, pe când era sat.

BIHOREANUL vă arată părţi ale istoriei acestuia, mai vechi şi mai noi, evoluţia localităţii, transformarea sa în epoca modernă şi de după alipirea la Oradea.

Satul "veneticilor"

În cartea "Oradea-cetatea Bihor", istoricul Titus Livius Roşu scria despre Velenţa medievală şi modernă că era "un puternic centru românesc, politic, cultural-religios". 

Cea mai veche atestare documentară a satului Velenţa datează din 1291, cu numele Venecya, posesiune a Episcopiei Romano-Catolice. În secolul XIV documentele menţionează denumirile Vico venetiis, Venetiarum şi Venecia, "vico, vicus" însemnând că satul era oarecum înstărit. Se consideră că denumirea a fost dată de meşterii italieni stabiliţi aici în timpul construirii Cetăţii. O altă variantă, subliniată de Titus Roşu, este cea a "veneticilor", probabil tot italieni, ajunşi prin aceste părţi prin negoţul pe care îl făceau prin Europa de răsărit.

Asemănarea cu Veneţia ar putea veni pur şi simplu de la aspectul zonei, datorat multiplelor braţe ale Crişului Repede, încă neregularizat, aflat în nord, şi a apelor Peţei din sud. În Evul Mediu, cursul Peţei traversa aproximativ limita actualelor cartiere Cantemir şi Velenţa, alimentând şanţul Cetăţii. Localitatea ar fi fost şi "casă" a soldaţilor fortăreţei, astfel că pe hărţile vechi locul este denumit Katona Város - Oraşul Soldaţilor (foto).

Hartă Velenţa

Localitatea a trecut prin mai multe asedii turceşti, ultimul (1660) încheiat cu cucerirea Oradiei de către otomani, fiind cel mai devastator. Ocupaţia turcă a ţinut 32 de ani, iar după cucerirea Oradiei de către habsburgi (1692), locuitorii Velenţei încheiau o convenţie prin care aveau să colaboreze la refacerea urbei, locuite de maghiari, români, greci (macedo-români) şi sârbi.

Bisericile Velenţei

Pe uliţele neregulate au apărut în timp tot mai multe gospodării. În cartea "3 secole de arhitectură orădeană", istoricul Péter I. Zoltán arăta că, în mijlocul lor, în secolul XIV, exista o biserică romano-catolică, înlocuită în 1340 cu o alta din piatră, prin efortul episcopului Andreas Báthori. Lângă ea se afla o mănăstire a călugăriţelor clarise, ridicată în cinstea Sfintei Ana de către un episcop Andrei. Mănăstirea, ce dispunea de o baie cu apă termală pentru tratament, a dispărut cândva după 1566. Biserica în sine dispare şi ea din documente după 1660, iar abia după un secol, în 1756, catolicii velenţani au avut o biserică barocă a Sfintei Ecaterina.

Templom

Ea se afla în Templom Tér (Piaţa Bisericii, azi Piaţa Tineretului), dar motivele pentru care a fost demolată, probabil spre jumătatea anilor 1800, sunt necunoscute. Tot necunoscute sunt numele arhitectului şi meşterului actualei biserici, "Neprihănita zămislire" (foto sus). Cert e că aceasta a fost construită în 1858-1862 în stil romanic, cu elemente neogotice.

În Velenţa se află una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din urbe, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (foto jos). A fost construită în locul alteia din lemn în perioada 1768-1779, deci înaintea Bisericii cu Lună, astfel fiind prima biserică ortodoxă de zid de pe teritoriul actual al Oradiei. În 1864 a fost construit turnul, iar în interior sunt pictate 49 de icoane şi trei uşi cu inscripţii în limba greacă. Biserica, azi monument istoric, păstrează o colecţie de icoane pictate pe lemn şi pânză din secolul XVIII. Pe lângă ea funcţiona, în secolul XIX, o şcoală pentru copiii români din sat.

Biserică Ortodoxă Velenţa Oradea

O altă biserică ortodoxă se află pe actuala Calea Clujului. Numită şi "Biserica de la barieră", fiind aproape de calea ferată, aceasta a fost greco-catolică până în 1948, când cultul a fost desfiinţat de comunişti. Ulterior, după 1989, la reînfiinţare, comunitatea greco-catolică a ridicat o biserică nouă pe strada Alexandru Andriţoiu, "Schimbarea la Faţă",  sfinţită în 2012, replică a catedralei greco-catolice Sfânta Treime din Atena, ridicată în stil bizantin.

Biserica reformată a cartierului a fost construită mai târziu, în 1922, pe strada Anton Bacalbaşa, cu un turn adăugat ulterior, în 1950, şi supraînălţat în 1969.

Ocupaţii diverse 

Geografia Velenţei a înlesnit cultivarea şi prelucrarea cerealelor. În Evul Mediu şi în epoca modernă, localnicii se ocupau cu agricultura, stupăritul, cojocăritul şi curelăritul, comerţul fiind "specialitatea" comunităţii de aromâni. Pe Peţa au apărut mori de cereale. Una, activă până în zilele noastre, se afla între satele Velenţa şi Seleuş. Moara a fost construită din lemn în secolul XVIII şi era acţionată de apă printr-o roată cu pale. Mai târziu, construcţia a fost înlocuită cu una zidită (foto), iar în 1911 a fost cumpărată de Vilmos Rollinger senior, care a modernizat-o.

Moară veche din Velenţa

În procesul productiv erau folosite trei perechi de pietre şi trei valţuri, rezultând trei tipuri de făină, capacitatea zilnică fiind de 4-5 tone. În perioada interbelică, moara a primit un motor pe gaz şi o roată cu pale din inox, capacitatea crescând la 8 tone pe oră. Naţionalizată în 1949, a continuat să funcţioneze constant, chiar dacă între timp cursul Peţei a dispărut.

O altă unitate industrială se afla pe actuala stradă Miron Costin, unde la început funcţiona o manufactură de spirt. În jurul anului 1850, Antal Léderer şi Ferenc Kálmán au cumpărat-o şi au modernizat-o, în 1875 producţia ajungând la 30.000 de hectolitri. Mai târziu s-a extins cu o fabrică de lapte şi o moară cu aburi. În anii 1930 şi în perioada comunistă aici a mai funcţionat doar moara, numită popular Moara Răsăritului.

Alte fabrici importante se aflau pe Calea Clujului: fabrica de spirt şi drojdie Mór Moskovits şi Fiul, plus o fabrică de ciment. În apropierea Pieţei Tineretului se afla o fabrică de unelte şi maşini agricole, iar în zona străzii Războieni o fabrică de îngrăşăminte şi una de lacuri şi vopsele.

În sistematizare 

În 1722, Velenţa era târg iobăgesc, ţăranii lipsiţi de pământ lucrând pentru stăpânii feudali. Populaţia era de circa 650 de locuitori, existând preoţi ortodocşi şi câte unul romano-catolic şi greco-catolic. 50 de ani mai târziu, în Velenţa locuiau 256 familii, astfel că populaţia putea trece de 1.000 de locuitori.

Velenţa a devenit cartier al Oradiei în 1860, prin unificarea cu Subcetate, Oraşul nou şi Olosig. Unităţile industriale erau deservite de o cale ferată pe Calea Clujului până pe Griviţei, intrând în remiza de tramvaie construită în 1906. Cartierul avea o farmacie, un spital şi şcoală, iar după 1870 şi o mică staţie de tren pe noua cale ferată Oradea - Cluj. Modernizări mai importante au avut loc după 1900 şi în perioada interbelică, prin regularizarea Crişului Repede şi introducerea electricităţii.

În 1944, Velenţa a fost afectată de bombardamentele celui de-al Doilea Război Mondial, iar după 1954 aici au început să fie trasate străzi noi şi s-au delimitat locuri pentru case. O parte a vechilor artere au fost pietruite, iar trotuarele pavate cu plăci de ciment. Importanţa industrială a cartierului a crescut prin amenajarea unei zone de depozite, a triajului CFR şi a unui punct de lucru al Trustului de Construcţii.

Urbanizarea s-a făcut puternic simţită abia la finalul anilor 1960, prin construirea autogării şi a blocurilor dintre străzile Războieni - Seleuşului - Timotei Cipariu. În anii ’80 a început sistematizarea prin demolarea caselor către strada Eftimie Murgu şi construirea, în locul lor, a 848 de apartamente (foto). Ulterior a fost reconstruită şi zona străzii Andriţoiu.

Blocuri în cartierul Velenţa din Oradea

În total, în Velenţa au fost ridicate 3.500 de apartamente şi garsoniere. Planurile prevăzuseră alte câteva sute pe strada Războieni, până în colţul cu Muntele Găina, şi pe Seleuşului, artera urmând să fie îndreptată pentru a deveni una principală între Nufărul şi Calea Clujului, unde era prevăzut un nou pod peste Criş.

Abia după 1990 străzile au fost modernizate, iar linia de tramvai a fost desfiinţată. Activităţile industriale au dispărut, au apărut noi locuinţe, spaţii comerciale şi pentru servicii. În zona de depozite s-a deschis un terminal intermodal privat, în plan fiind amenajarea unui centru de cartier. După sute de ani, Velenţa rămâne o zonă importantă a Oradiei, cu multe poveşti vechi, altele noi urmând să tot apară.


ISTORIE ASCUNSĂ
Cimitir evreiesc 

Un loc aparte al Velenţei este cimitirul evreiesc ortodox (foto), aflat în partea estică, pe strada Războieni, aproape de calea ferată. Comunitatea evreiască orădeană a crescut între secolele XVIII-XIX, numărând în perioada interbelică circa 20.000 de persoane. În perioada 1900, de dezvoltare puternică a urbei, aceasta deţinea o parte a industriei locale, de pildă cea a materialelor de construcţii, precum şi diverse afaceri în servicii. 

cimitir evreiesc ortodox

În ultimul sfert al secolului al XVIII-lea, în Velenţa a existat un cimitir interconfesional, în timp ce un cimitir evreiesc exista în Oradea - Oraşul nou, în zona străzii Lebedei de azi. În 1800, însă, terenul cimitirului velenţan a fost cumpărat de comunitatea evreiască, mormintele din Oraşul nou au fost strămutate, iar un an mai târziu avea loc prima înhumare a unui evreu aici.

Astfel, o parte a pietrelor funerare provin din vechea locaţie, în timp apărând şi altele, având gravate numele unor familii importante, precum Stern, Ullmann, Weinberger ori Grünwald.

Ultima înhumare a avut loc în anul 1952, în prezent aflându-se într-o stare relativă de deteriorare. Totuşi, cimitirul este întreţinut şi se poate vizita cu acordul Comunităţii Evreilor din Oradea.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
15 Comentarii
Simonete
Buna observatia sa fie introdusa in circuit turistic. Dar momentan in afara de biserici si fosta moara nu e absolut nimic de vazut. Plus ca e plina de tigani. Oricum Oradea in afara de 2 strazi si Cetate nu ai nici un cartier in care sa vezi ceva deosebit.
Postat 16 Ianuarie 2023, 11:39 de Petre93
In toata galceava…
Nimeni n-a remarcat fotografia memorabila, Clujului cu o banda pe sens, cu banda de rulare asfaltata peste pavaj. Tramvaiul nu trebuia scos, a cam izolat cartierul, mai ales zona spre gara. Dupa aproape 30 de ani poate se gandesc stapanii efemeri ai urbei sa-l reintroduca. Nu or fi auzit ca in prezent/viitor se prioritizeaza mijloacele verzi? Degeaba ai tramvaie noi daca le tii in depou sa te lauzi cu ele.
Postat 16 Ianuarie 2023, 11:17 de CT
Iar sandu?
Sigur te-au provocat toti. Ha ha ha, mor de ras! Parca tu si pomenit de AUR, la o simpla prezentare a istoriei cartierului tu vii cu AUR , ma mir ca nu PSD sau USR ca astia erau dusmanii tai. Ai raspuns la La La La tot cu un comentariu cu un partid. Bine spune adi13 ca la tine toata lumea trebuie sa fie intr-un partid ca sa comenteze. Si eu cu ce te-am provicat, eu doar am spus ca ai politizat si articolul asta. La tine daca lumea nu lauda administratia locala e automat postac platit de partid. Vai vai
Postat 16 Ianuarie 2023, 10:57 de Petre93
Iar sandu?
Iar pomenesti pe astia? L-ai uitat pe Ivanov, si medicamentele????????????????????????????
Postat 16 Ianuarie 2023, 10:47 de Petre93
Petre93 aka adi13 aka Maikeltroll
Tu nu vezi ca sunt provocat?? Sau nu ai atâta fenomen in tine?
Postat 16 Ianuarie 2023, 09:44 de Sandu2100
adi13-bolnăvel
Crezi tu ca am salvat mesajele, defapt m-am dus o pagină înapoi. Și tou nu ai răspuns la mesaje. Unde ai văzut numele lui Bolojan la acel articol sau comentarii??
Postat 16 Ianuarie 2023, 09:43 de Sandu2100
Fenomenal
Sandu esti fenomen! Si aceasta banala poveste a Velentei ai reusit sa o politizezi. Asa ceva!!!!!!!
Postat 16 Ianuarie 2023, 08:44 de Petre93
Pt sandu
Vai da nebun esti. Sa ai salvate mesaje din arhiva. Cu toate comentariile????????????????. Esti clar nebun. Platit de partid. Ba scrie numele Bolojan prostule.,l-am scris eu,am si specificat ca scriu Bolojan ca sa ti se aprinda beculetul. Dar tot tu ai inceput comentariul cu partidul. Asa ca arhiveaza si comentariul asta
Postat 16 Ianuarie 2023, 06:10 de adi13
Zona importanta
În acest context de ce nu e introdusă Velenta în circuitul turistic al orașului? Ba din contra , e privita ca o cenușăreasa.
Postat 15 Ianuarie 2023, 20:52 de Simonette
Răspunde
adi13-bolnăvel Nu apare numele lui Bolojan nici in articol nici la comentarii, ai tu o problema de neuron. În alt articol ai zis la fel, dar nici măcar nu ai avut curajul sa răspunzi. Esti plătit de PSD , comentezi exact ca PSD. Postat 13 Ianuarie 2023, 17:15 de Sandu2100 ::: Hop si sluga Sandu2100 Cum apare numele Bolojan, cum hop si sluga Sand in actiune. Inteleg foarte bine ca sunteti o gasca de vinituri, care habar n-aveti cum se dezvolta un oras. Pacat ca nu mergi prin alte orase dezvoltate sa vezi ce departe suntem , si cat de slab economic si dezvoltat e aceasta "oradie"asa cum spuneti voi tarani veniti in oras. Cunosc politica gastii voastre, noi sa furam banii de lucrari inutile, doar sa facem, orice sa facem ca prostii ca tine aplauda. Dar degeaba iti explic ca tu te bucuri ca prostu de orice *. Postat 13 Ianuarie 2023, 17:00 de adi13
Postat 15 Ianuarie 2023, 20:18 de Sandu2100
Pt trompeta sandu
Bai trompeta? La tine in orice articol, numai partide vezi, ba PSD(pzd cum scrii pe Bihon), ba AUR, ba USR. Se vede ca esti un postac platic, la tine totul se rezuma la partid. Credem ca o sa spui ca tot Bolojan sau neamurile lui au creat si Velenta, si unirea cartierelor. Spune-ne acum ca tot PNL a facut Oradea mare, ei au intemeiat Oradea, si strabunicul lui Bolojan e verisorul lui Ladislau, si piata Unirii a fost ideea lui Bolo senior cu fonduri de la Viena.
Postat 15 Ianuarie 2023, 19:08 de adi13
Lalala
Adevărat ca unii maltratează istoria mai alea AUR, dar biserici nubse fac dacă nu exista populație.
Postat 15 Ianuarie 2023, 18:53 de Sandu2100
FALS: "un puternic centru românesc, politic, cultural-religios"
Titus Livius Rosu, istoric bolnav si exagerat netionalist care scria muuulte aiureli si facea tot felul de afirmatii false, vorbind de contributie romaneasca acolo unde romani nici macar nu erau. Cand pseudo-istoricul (a se citi om de stiinta care danatureaza istoria) scrie "un puternic centru românesc, politic, cultural-religios", ar fi bine sa se verifice afirmatia sa, odata ce in Oradea, respectiv Velenta nici macar nu traiau romani (numarul lor fiind atat de nesemnificativ, incat nu apare scris niciunde in cronici!). Multi istorici ai "iepocii de aur" scriau istorie la comanda si minteau de inghetau apele. Jocul asta obositor si fara sens de genul cine a fost aici primul ar trebui terminat, deoarece nu duce nicaieri.
Postat 15 Ianuarie 2023, 16:00 de Lalala
KP aka mama Omida aka CrisDumi
Ai uitat sa menționezi ca în perioada aia nu exista referendum.
Postat 15 Ianuarie 2023, 14:04 de Sandu2100
A ajuns cartier al orașului pe cale naturală, demografică, economică și constructiv-imobiliară.
Nu prin referendumuri în serie, care să oblige un plătitor de taxe și impozite decente ... să i se schimbe adresa cu scopul de a i se lua taxe și impozite mult mai mari, ca să se lăfăie tot prădătorul și neterminatul care se visează edil mult lăudat.
Postat 15 Ianuarie 2023, 10:09 de KP
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5747 RON
  • 1 EUR = 4.9022 RON
  • 1 HUF = 0.0125 RON