URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când au venit liberalii la conducerea Oradiei, numai de dezbinare avem parte. Se face un pod nou peste Criș: de ce se face? Și dacă se face, de ce are doar o bandă pe sens? La ce ne trebuie drum expres când pe terenurile alea vegetația creștea liniștită încă de pe vremea lui Ladislau Întemeietorul? Iar se fac pasaje supra și subterane? E scandalos cum se intervine la renovarea parcurilor, nu era mai bine înainte?!
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
07 Octombrie 2017, 14:26

Oradea ieri, Oradea azi: Fabrica de spirt, de lapte și moara cu aburi (FOTO)

Oradea ieri, Oradea azi: Fabrica de spirt, de lapte și moara cu aburi (FOTO) Moara Lederer şi Kalman la începutul secolului XX
Oradea ieri, Oradea azi: Fabrica de spirt, de lapte și moara cu aburi (FOTO) sursa foto: www.moara-rasarit.ro
Oradea ieri, Oradea azi: Fabrica de spirt, de lapte și moara cu aburi (FOTO) sursa foto: www.moara-rasarit.ro
Oradea ieri, Oradea azi: Fabrica de spirt, de lapte și moara cu aburi (FOTO) www.moara-rasarit.ro
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1857. Fabrică de spirt şi lapte

La jumătatea secolului XIX, partea de nord a cartierului Velenţa, adiacentă Căii Clujului, era principala zonă industrială a Oradiei. În jurul anului 1850, Antal Léderer şi Ferenc Kálmán au cumpărat pe amplasamentul actualei străzi Miron Costin un mic atelier de producere a spirtului, ca să-l dezvolte. Noua fabrică, intitulată simplu, Léderer şi Kálmán, a pornit în 1857. Ca materie primă principală, folosea porumb adus din comitat (echivalentul judeţului pe atunci). Pentru că erau de calitate, dar şi intens promovate, produsele au devenit rapid cunoscute în Ungaria.

Mai mult, spirtul orădean a fost exportat şi pe pieţele din Peninsula Balcanică şi Orientul Apropiat. Producţia a crescut rapid, în 1871 ajungând la 16.000 de hectolitri, iar în 1875 la 30.000 hectolitri. Se foloseau trei maşini cu aburi şi alte instalaţii moderne, între care una de răcire a borhotului. În acel timp, fabrica avea 180 de muncitori.

În anul 1872 s-a extins, construindu-se, pe o stradă de la marginea cartierului, şi o fermă de cornute, ce asigura materia primă pentru o mică fabrică de lapte. Laptele era îmbuteliat şi vândut atât pe piaţa locală, satisfăcând mare parte a cererii, cât şi pe pieţe externe.

2017. Centru cultural

După anul 1900, lângă fabrica de spirt a mai fost construită o moară cu aburi, în incinta căreia a funcţionat şi o rafinărie. Activitatea fabricii a fost afectată de criza economică din perioada 1929-1933, fiind închisă atât unitatea de producere a spirtului, cât şi rafinăria. Doar moara a continuat să funcţioneze, cererea pentru produse de panificaţie rămânând mare.

Regimul comunist a păstrat moara în funcţiune, aici amenajându-se sediul Întreprinderii de Morărit şi Panificaţie Bihor, deservită de linia ferată industrială existentă în zonă.

Deşi avea activitate, Moara Răsăritului (numită astfel pentru că se afla în estul oraşului) s-a degradat constant, ajungând o ruină către anul 2000, când activitatea sa a fost oprită complet. După anul 2010, clădirile ce au compus pe vremuri fabrica de spirt şi moara au fost reconvertite ca spaţii culturale. Cea principală, având un turn cu creneluri, realizată acum un secol de Rimanóczy Kálmán, a fost modernizată, fiind folosită acum pentru mai multe tipuri de evenimente. Spaţiul generos, compartimentarea şi ferestrele mari permit organizarea unor expoziţii, spectacole de teatru, conferinţe şi concerte.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON