Revoltător! Angajații DGASPC Bihor acuzați de abuzuri împotriva copiilor, achitați definitiv. Fostul director Călin Puia va fi repus în funcţie

La mai bine de un an de la încheierea dezbaterilor, Curtea de Apel Oradea a pronunţat verdictul final în procesul pornit împotriva a şase angajaţi ai DGASPC Bihor, acuzaţi de abuzuri revoltătoare asupra unor copii cu nevoi speciale, şi a şefului Direcţiei, Lucian Călin Puia, inculpat pentru că le-a muşamalizat. Pentru că procesul a fost tărăgănat și, între timp, răspunderea penală pentru faptele imputate inculpaţilor s-a prescris, toţi inculpații au fost achitaţi. Și, ca urmare, Puia va fi repus în funcţie.

Centrul groazei

Procesul vizează, după cum a relatat BIHOREANUL, abuzuri descoperite în 2013 la Centrul de Plasament pentru Copii cu Probleme Psihosociale (CPCPP) de pe Traian Lalescu din Oradea de către reprezentanţii unui ONG din Bucureşti, Centrul de Resurse Juridice. Voluntarii au discutat cu mai mulţi adolescenţi într-o vizită făcută aici, iar în final au înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea o sesizare privind abuzurile fizice şi emoţionale comise de personalul centrului asupra beneficiarilor. 

În urma cercetărilor, procurorii au identificat 18 victime abuzate şi au trimis în judecată 7 persoane: pe instructorii de educaţie Mirel Miheş, Adrian Iluţa, Adrian Costruţ, Romica Toader, Ovidiu Chişe şi Crinu Boier, acuzaţi, după caz, de abuz în serviciu şi purtare abuzivă, plus pe Călin Puia, directorul DGASPC Bihor, acuzat de abuz în serviciu şi omisiunea sesizării organelor judiciare, pentru că, deşi ştia de incidentele din centru, nu le-a denunţat în timp util, în condiţiile în care Legea 272/2004, privind protecţia copilului, îl obliga să le reclame "de îndată". 

Proces la relanti

Început în 2016, procesul s-a tărăgănat pe rolul Judecătoriei Oradea până în toamna lui 2020. Între timp, în 2016, Curtea Constituţională decretase că abuzul în serviciu poate constitui infracţiune doar dacă implică încălcarea unei legi; cum în acest caz nu era vorba de "încălcarea unor norme cu putere de lege", instanţa i-a achitat pe toţi educatorii legat de această acuză, iar pe cei care au fost trimişi în judecată şi pentru purtare abuzivă i-a "mângâiat" cu pedepse ridicol de mici în comparaţie cu traumele pe care le-au provocat unor copii şi aşa năpăstuiţi de soartă.

Astfel, Mirel Miheş şi Adrian Iluţă au fost condamnaţi la câte 1 an şi 3 luni de închisoare cu suspendare, Adrian Costruţ s-a ales cu 1 an de închisoare, tot cu suspendare, iar Ovidiu Chişe cu o amendă administrativă de 800 lei.

În cazul lui Călin Puia, instanţa a stabilit că nu există dovezi suficiente care să ateste că a abuzat de funcţia sa, motiv pentru care l-a achitat, iar pentru omisiunea de a reclama abuzurile, fostul director s-a ales cu un banal avertisment.

Prea târziu

Procesul s-a mutat, apoi, la Curtea de Apel Oradea, căci inculpaţii, victimele şi procurorii au fost cu toții nemulţumiţi de soluţie. Anchetatorii au cerut chiar "condamnarea tuturor inculpaţilor la pedepse cu închisoare pentru fiecare dintre infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, pedepse care să fie executate în regim de detenţie", dar şi să fie obligaţi "la despăgubiri civile faţă de toate părţile civile". 

Potrivit soluţiei pronunţate de judecătorii Denisa Vidican şi Rareş Şerban, anumite acuze aduse inculpaţilor nu au fost dovedite îndeajuns de temeinic de procurori, în timp ce altele întrunesc "elementele de tipicitate ale infracţiunii", însă făptaşii nu pot fi traşi la răspundere pentru că pentru acestea "a intervenit prescripţia specială" încă din 2018, graţie unor decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale. Concret, CCR adeclarat neconstituţional articolul din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe, iar Înalta Curte a decis, în octombrie acest an, că prescripţia se aplică retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile. Ca atare, şi în acest caz, magistraţii au fost obligaţi să aplice "legea penală mai favorabilă", care nu mai permitea tragerea la răspundere a celor 7 persoane care au şi fost achitate. 

Judecătorii au menţinut, însă, dispoziţia dată de Judecătoria Oradea cu privire la daunele morale acordate singurei victime care s-a constituit "în mod legal" parte civilă în cauză, şi care va primi despăgubirile acordate, de 1.600 euro.

La loc comanda!

Soluţia Curţii de Apel Oradea este definitivă, iar în aceste condiţii, cei trei educatori care au rămas angajaţi ai DGASPC Bihor pot răsufla uşuraţi. În schimb, directorul unităţii, suspendat din 2019 din pricina procesului, va fi repus acum în drepturi, ba va mai încasa şi salariile restante, ca şi cum ar fi nevinovat, căci Codul administrativ - care reglementează activitatea funcţionarilor publici - nu are nicio prevedere pentru astfel de situaţii.

"Domnul Puia va prelua, din nou, funcţia de director, iar doamna Camelia Gaciu, care a fost delegată să-i exercite funcţia în toată această perioadă, va reveni pe funcţia de director adjunct la Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean Bihor", a declarat, pentru BIHOREANUL, purtătorul de cuvânt al CJ Bihor, Bianca Firezar. 

Anchetă pe hârtie

Culmea este că, înainte de a fi suspendat din funcţie, Puia a fost cercetat şi disciplinar, fiind acuzat public de foştii şefi ai CJ Bihor că ar fi direcţionat bani publici spre "firme de casă", dar şi că şi-a decontat, lui personal, un curs postuniversitar la Universitatea din Bucureşti. Despre această anchetă ,care a fost suspendată pe durata procesului penal, acum nu se mai ştie nimic. 

"Motivul anchetei disciplinare a fost același cu motivul procesului, așa că cercetarea administrativă a încetat după trimiterea în judecată", pretinde Firezar, susţinând totodată că, oricum, o cercetare administrativă poate viza fapte nu mai vechi de 6 luni. Pe româneşte, chiar dacă s-ar relua cercetarea, ea ar avea aceeaşi soartă ca procesul penal, căci faptele lui Puia s-au prescris...