Ministrul Marcel Boloş, la terminalul intermodal Episcopia Bihor: „E nevoie de astfel de proiecte de dezvoltare a oraşelor" (FOTO / VIDEO)

Ministrul Finanţelor, bihoreanul Marcel Boloş, a lăudat din nou Oradea, ca fiind "un model de dezvoltare economică de referinţă la nivel naţional”, vineri, la conferinţa de închidere a proiectului european prin care a fost amenajat terminalul intermodal din Episcopia Bihor.

Proiecte complementare

Ministrul a lăudat proiectul european pus în operă de municipalitatea orădeană cu finanţare prin POIM. „Este nevoie de astfel de proiecte ca exemplu de dezvoltare a oraşelor", a spus Boloș într-o conferință de presă susținută la fața locului.

Potrivit acestuia, „odată cu electrificarea liniei ferate Episcopia Bihor - Cluj, se va dezvolta transportul pe cale ferată, containerizarea şi aducerea de materii prime pentru a fi folosite în parcul industrial".

Ministrul a spus că proiectul terminalului intermodal, deservit de două linii de tren, şi cel al electrificării liniei ferate Oradea - Cluj sunt complementare şi se vor pune în valoare reciproc.

„Va fi puţin mai greu până se realizează această investiţie (n.r. electrificarea), dar aceasta este necesară", a spus Boloş.

Construit în 6 luni

Terminalul intermodal din proximitatea staţiei CFR Episcopia Bihor a fost amenajat pe o suprafaţă de 17 hectare. Acesta cuprinde două linii ferate cu acces la reţeaua feroviară naţională, platforme de încărcare şi descărcare a mărfurilor şi infrastructura de reţele necesară unei activităţi de transbordare a mărfurilor.

Valoarea totală a lucrărilor se ridică la 15 milioane euro, din care 5 milioane euro a fost contribuţia oraşului, iar diferenţa a fost alocată din bani europeni. Șantierul a fost finalizat în timp record.

„Eram condiţionaţi de închiderea lucrărilor până la finalul 2023. Terenul pe care s-a construit intermodalul era în proprietatea Ministerului de Finanţe şi, fără să îl primim, nu puteam realiza această investiţie. Am parcurs în ultimii ani o procedură anevoioasă, iar în mai anul trecut acest teren ne-a fost transferat. Apoi, deşi aveau un an pentru a finaliza investiţia, în 6 luni constructorii au finalizat lucrările", a explicat primarul Florin Birta.

Un sediu la schimb

Pentru a intra în posesia amplasamentului, municipalitatea orădeană a încheiat un protocol cu Ministerul Finanţelor, care folosea amplasamentul ca sediu pentru structurile de Vamă şi Antifraudă, pentru relocarea acestuia peste drum, în Parcul Industrial I.

„Până la sfârşitul lunii martie vom încheia un contract pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru construirea unui nou sediu. La finalul lunii mai vom finaliza studiul şi vom da drumul la partea de licitaţie pentru construirea lui", a mai spus Birta.

După amenajarea viitorului sediu al Vămii din Parcul Industrial I, municipalitatea va intra în posesia întregii suprafeţe de 17 hectare a terminalului intermodal.

Cum, potrivit studiului de fezabilitate iniţial, terminalul intermodal trebuia să aibă patru linii de tren, şi nu două, ca în prezent, municipalitatea va lua în calcul extindere acestuia. „Capacitatea terminalului va fi stabilită în funcţie de comenzile care vor fi făcute (n.r. pentru transbordarea de mărfuri)", a precizat Birta.

Cu funcţionare din 2025

După cum BIHOREANUL a mai scris, terminalul intermodal din Episcopia Bihor a fost dat în chirie pentru 300.000 euro pe an unei asocieri româno - olandeze condusă de Routier European Transport din Cluj, din care mai face parte firma Cabooter Intermodal din Olanda.

Operatorul şi-a asumat investiţii de 2,5 milioane euro în amenajarea platformei şi facilităţi de încărcare şi descărcare a TIR-urilor şi trenurilor. În prezent, compania face demersuri de autorizare a terminalului şi de racordare a lui la reţeaua feroviară naţională.

„Cel mai devreme în toamnă, dar nu mai târziu de începutul lui 2025, acest terminal va fi funcţional, cu toate documentele în regulă", a declarat primarul Florin Birta.

Terminalul intermodal va deservi producătorii industriali din zonă. Atractivitatea lui ar putea creşte odată cu racordarea Oradiei la principalele reţele rutiere din zonă, precum Autostrada Transilvania şi drumul rapid Oradea - Arad, şi cu electrificarea liniei ferate dintre Cluj şi Oradea.