Poștă și nesimțire: Șefii unei companii de stat dau în judecată BIHOREANUL pentru că le-a dezvăluit incompetența și delăsarea (FOTO/VIDEO)

Șefii unor instituții și firme de stat țin să demonstreze că îi definește nu doar incompetența, ci și tupeul. La finele anului trecut conducerea Companiei Naționale Poșta Română n-a găsit altceva de făcut decât să deschidă un proces BIHOREANULUI pentru „vina” că a arătat cum e lăsat în paragină Palatul Poștei din Oradea, fapt ce produce an de an pagube semnificative unei societăți finanțate din fonduri publice. 

Acțiunea prin care CNPR pretinde o sumă importantă de bani ca „daune morale” este hilară, juriștii Companiei neputând imputa publicației nici măcar un singur neadevăr. Doar confirmă, încă o dată, că poți fi și cu musca pe căciulă, și cu gura mare...

Concurs cu cântec, anulat

În decembrie 2022, Poșta aducea BIHOREANULUI o „scrisoare” mai puțin obișnuită, anunțând că a chemat ziarul în judecată și că-i pretinde 10.000 euro pentru repararea unui „prejudiciu de imagine” produs prin „articole defăimătoare” publicate cu 9 luni înainte.

Pe 1 aprilie, ziarul arătase, la rubrica „Premiile lui Bihorel”, că mai mulți angajați ai Oficiului Poștal Beiuș au contestat un concurs pentru postul de diriginte, acuzând că procedura a fost aranjată așa încât să-l câștige Daniela Bejan, soția dirigintelui Oficiului Poștal Zonal, Vasile Bejan, totodată consilier local PSD, amică a directoarei Oficiului Județean de Poștă, Liliana Mureșan, a șefei sindicale pe județ, Angela Feier, și a liderului sindical pe țară, Matei Brătianu. Bihorel preciza că, în loc să dea explicații, directoarea Mureșan a sfătuit ca acestea să fie cerute conducerii de la București a CNPR, cu toate că tocmai OJP Bihor organizase concursul. 

Câteva zile mai târziu, pe 4 aprilie, Bihorel consemna „o reacție rapidă” a conducerii CNPR, care transmitea că a anulat procedura întrucât „a fost organizată cu o mulțime de neconformități”, astfel că „angajații implicați” urmau să fie cercetați, iar procedura reluată la Regionala de la Cluj, nu la Oradea, „ca măsură suplimentară pentru evitarea unor astfel de situații”.

Ce a nemulțumit, totuși, CNPR? De vreme ce a admis că respectivul concurs a fost plin de nereguli și l-a anulat, nu vreo invenție a BIHOREANULUI, care și-a jucat rolul de „câine de pază”, prevenind validarea lui, ci faptul că a dezvăluit nemulțumirea angajaților din Beiuș fără să aștepte un răspuns scris de la București, iar apoi, după ce l-a primit, că nu l-a publicat integral. Asta, deși în realitate ziarul nu era obligat nici să-l aștepte, nici să-l citeze integral, și de fapt redase din el tot ce era relevant.
  
Interese de campanie 

Ceea ce a deranjat și mai tare conducerea CNPR a fost, însă, un alt articol, „Poștă și pedeapsă”, publicat pe 11 aprilie, despre starea jalnică a sediului OJP Bihor din Oradea, vizibilă cu ochiul liber, și modul în care clădirea de pe strada Roman Ciorogariu a ajuns „o ruină consumatoare de bani publici”.

Ziarul arăta că în octombrie 2020, în plină campanie electorală, CNPR anunțase un proiect pentru reabilitarea imobilului monument, fără ca de atunci să-l fi pus în aplicare, iar asta tot din cauze politice. Concret, deși Compania a luat de la Exim Bank un credit de 200 milioane lei, din care o parte pentru reabilitarea sediilor OJP din Timișoara, Cluj, Piatra Neamț și Oradea - acesta din urmă fiind inclus pe lista de investiții cu o alocare de 9,74 milioane lei - proiectul a fost pur și simplu blocat, chiar dacă CNPR plătise deja documentația tehnică, iar în ianuarie 2021 Primăria i-a eliberat și autorizația pentru executarea lucrărilor. 

O sursă din Companie, a cărei identitate ziarul a protejat-o, explica de ce: în toamna lui 2021, când s-a consumat o altă competiție politică, de data asta în PNL, directorul general de atunci al CNPR, Horia Grigorescu, numit de fostul premier Ludovic Orban, l-a „pedepsit” pe Ilie Bolojan fiindcă nu a fost de partea acestuia în confruntarea cu Florin Cîțu, scoțând proiectul de pe lista de investiții. Ulterior, chiar dacă noul premier și-a pus în fruntea Poștei propriul favorit, pe Valentin Ștefan (foto), aflat și acum în funcție, lucrurile au rămas la fel. 

O părăseală

Rezultatul? În ciuda alocării celor aproape 10 milioane lei pentru reabilitarea sediului OJP Bihor și a banilor cheltuiți pentru proiectul tehnic și pentru obținerea autorizației de construcție, pe clădire nu a apărut nicio schelă. 

Dimpotrivă, așa cum arăta BIHOREANUL în primăvara anului trecut, „ruina e atotstăpânitoare”. Din imensul edificiu întins pe 17.000 mp, Poșta folosea doar parterul corpului de clădire din strada Roman Ciorogariu și primele două niveluri (parterul și primul etaj) ale celui din strada Barițiu, restul, cam două treimi, fiind „ca o părăseală”. 

Coridoarele și o mulțime de încăperi aveau ferestrele sparte, însă caloriferele dădeau căldură, absurd și inutil, iar vântul plimba frunzele în toate spațiile. „Pereții și tavanele sunt scorojite, cu tencuiala căzută, iar instalațiile electrice și sanitare dezafectate. La ultimul etaj, ieșirile spre pod sunt acoperite cu straturi de găinaț și stârvuri de porumbei, iar lumina ce răzbate din acoperișul cu ţigle lipsă scoate în evidenţă un covor consistent de colb”, descria reporterul.

În loc de răspuns, o... replică

În acțiunea intentată ziarului, conducerea Poștei Române susține că „autorul a publicat propria părere”, că a adus „acuzații nefondate, fără documentarea minimă necesară și obligatorie” și că „în mod tendențios și cu rea credință nu a așteptat un punct de vedere de la reprezentanții mass-media din cadrul CNPR” (sic!), astfel încât „cititorii să aprecieze în cunoștință de cauză justețea acuzațiilor și să-și poată formula propria convingere în legătură cu informațiile prezentate”.

Ceea ce este, de fapt, o distorsionare crasă a adevărului. În realitate, reporterul nu doar că a solicitat CNPR explicații printr-o cerere formulată în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, ci a contactat-o și telefonic pe purtătoarea de cuvânt pentru a se asigura că îi sunt trimise în timp util, înainte de redactare. Ba, mai mult, în articol a precizat limpede că a cerut lămuririle, dar „până la închiderea ediției nu le-a primit”.

De altfel, deși, potrivit legii, CNPR era obligată să trimită informațiile în cel mult 10 zile, avea s-o facă cu întârziere, sub forma unei replici lapidare transmise redacției abia după o săptămână de la publicarea articolului, pe 18 aprilie, dată când a și fost preluată, în cadrul unui nou articol. 

Promisiuni deșarte

Potrivit acesteia, „în 2020 au fost realizate expertiza și proiectul tehnic pentru „Refacere fațade, reparații învelitoare și amenajare incintă” la sediul OJP Bihor și au fost obținute avizele necesare, certificatul de urbanism și autorizația de construire”, iar „lucrările de execuție sunt cuprinse în programul multianual al investițiilor”.

Fără a explica de ce acestea nu au fost începute în 2021, CNPR arăta doar că „la data prezentei bugetul de venituri-cheltuieli 2022-2024 al Poștei Române este în curs de aprobare, urmând ca după publicarea în Monitorul Oficial să fie supus aprobării Consiliului de Administrație planul de investiții pentru anul în curs”.

Sub semnătura directorului general Valentin Ștefan, Compania arăta că „după aprobarea planului de investiții 2022 vă vom comunica precizări referitoare la obiectivul în cauză”, ceea ce n-a făcut însă nici până azi, semn că singurul scop a fost, de fapt, un joc de imagine!

În schimb, după atâtea luni în care nu și-a făcut datoria, conducerea firmei de stat a decis să acționeze ziarul în judecată, fără să indice care informație publicată ar fi fost neconformă cu realitatea, ci susținând pur și simplu că articolele au fost „defăimătoare”. Lăsând, totodată, Palatul Poștei tot în paragină, la fel cum era și anul trecut și cum, probabil, va rămâne și anul acesta.  

COSTUL RISIPEI
Nici n-o repară, nici n-o cedează

Anul trecut, după articolul BIHOREANULUI despre starea sediului OJP Bihor și motivul nereabilitării lui, conducerea CNPR afirma că „având în vedere costurile mari de impozitare, dar și dimensiunea imobilului, ia în considerare inclusiv înstrăinarea acestuia”, tot fără să fi făcut nimic în acest sens. Era e posibilitate sugerată, de altfel, și de primarul Florin Birta (foto), care declarase că este „o nesimțire ceea ce se întâmplă” cu imobilul, în condițiile în care CNPR, în loc să-l renoveze ori să-l transfere municipalității pentru reabilitare, a preferat să plătească impozite majorate, conform HCL 1007/2015, pentru că nu îl îngrijește. 

BIHOREANUL a aflat că în 2016, în loc să achite impozitul în cuantumul normal, de 1,15% din valoarea contabilă a clădirii, adică 186.000 lei, Poșta Română a plătit dublu, 291.000 lei, în 2017 supraimpozitarea a crescut la 786.000 lei, iar din 2018 la 1,142 milioane lei, sumă achitată și în 2019, și în 2020. În 2021, prin modificarea cotelor de impozitare, suma a scăzut la „doar” 1,115 milioane lei, pe care Poșta a plătit-o și anul trecut. 

În total, așadar, CNPR a preferat să achite timp de 5 ani ca „amendă” pe propria delăsare 5,73 milioane lei, mai mult de jumătate din cei 9,74 milioane lei alocați pentru reabilitarea pe care a planificat-o, dar pe care n-a mai început-o!

În plus, Poșta Română risipește bani și pentru încălzirea clădirii pe care o folosește doar în mică măsură. Potrivit datelor BIHOREANULUI, doar în perioada octombrie-decembrie 2021, a achitat în acest scop 152.300 lei, pentru ca în perioada similară din 2022 să plătească 179.000 lei. Iar iarna nu s-a terminat...