Orădeanul Laurențiu Țenț, demis în 2020 de la șefia Casei Naționale de Pensii, ar putea fi repus în funcție

Revocat din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Pensii în octombrie 2020 printr-o decizie a fostului premier Ludovic Orban la propunerea Violetei Alexandru, care conducea atunci Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, orădeanul Laurenţiu Ţenţ a câştigat la Curtea de Apel Bucureşti prima etapă a unui proces intentat pentru anularea deciziei.

Demitere nelegală

Curtea de Apel Bucureşti, unde Ţenţ a deschis procesul, a decis miercuri, 17 martie, că demiterea sa a fost nelegală.

"Anulează Decizia nr. 228/27.04.2020 emisă de pârâtul Primul Ministru al României. Dispune repunerea reclamantului în funcţia de demnitate publică preşedinte cu rang de secretar de stat al Casei Naţionale de Pensii Publice şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. Obligă pârâtul Primul Ministru al României la plata sumei de 100 RON către reclamant cu titlu cu cheltuieli de judecată", se arată în minuta Curţii de Apel Bucureşti postată miercuri pe portalul instanţelor de judecată.

Hotărârea poate fi atacată în 15 zile de la comunicare cu recurs, care se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Am deschis acest proces pentru a-mi apăra reputaţia profesională, nu pentru că aş vrea să ţin cu dinţii de o funcţie", a declarat BIHOREANULUI Laurenţiu Ţenţ, care după revocarea de la şefia Casei Naţionale de Pensii a revenit pe funcţia deţinută anterior numirii, şi anume de director executiv al Casei Judeţene de Pensii Bihor.

"Fanteziile ministrului"

Membru PNL, la fel ca fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru şi ca premierul Ludovic Orban, Laurenţiu Ţenţ fusese numit la şefia Casei Naţionale de Pensii în 2019, la începutul lunii decembrie, printr-o decizie a premierului Ludovic Orban, şi revocat în aprilie 2020 la propunerea ministrului Muncii, Violeta Alexandru, fără ca aceasta să prezinte public motivele.

La momentul demiterii, orădeanul afirma că nu i s-a furnizat nicio explicaţie a acestei decizii şi nici nu i s-a imputat ceva anume, adăugând, însă, că nu a "executat toate fanteziile imposibile" ale ministrului.

"Nu am executat toate fanteziile imposibile ale doamnei ministru. Nu am putut să susţin lucruri false, neadevărate, pe care ea le-a spus în presă referitor la activitatea Caselor de Pensii. Erau lucruri pe care le furniza publicului fără o consultare prealabilă şi care provocau derută", declara Laurenţiu Ţenţ în aprilie 2020.

Solicitat să dea exemple, orădeanul a spus că "la un moment dat, doamna ministru avea ideea să scaneze toate cupoanele de pensii, pentru a fi trimise către toţi pensionarii (n.r. – inclusiv celor care îşi primesc pensiile pe carduri, nu doar celor care le primesc prin factorii poştali), ceea ce ar fi creat o aşteptare imposibil de satisfăcut, care ar fi dezamăgit mulţi pensionari prin nerealizarea ei, pentru că personalul instituţiei este insuficient".

Ulterior, Ţenţ a afirmat că fostul ministru al Muncii ar fi avut o "problemă personală" cu el, după ce i-a atras atenţia că lua decizii "nerealizabile".