Nou verdict în cazul înregistrărilor din DNA Oradea: Acţiunea disciplinară față de procurorii Man și Ardelean, anulată pentru a doua oară

Întors de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul disciplinar al procurorilor Ciprian Man şi Cristian Ardelean, deschis în celebrul caz al înregistrărilor din sediul DNA Oradea despre “liniştirea” unor judecători, s-a încheiat miercuri la Consiliul Superior al Magistraturii, cu o nouă soluţie de respingere. Inspecţia Judiciară poate ataca, din nou, verdictul, la Curtea Supremă.

Caz de nulitate

Potrivit soluţiei postate pe portalul oficial al CSM, procesul disciplinar a fost respins pentru un caz de nulitate absolută: inspectorul care a cercetat cauza celor doi procurori orădeni nu a fost desemnat aleatoriu, aşa cum prevede procedura în materie. 

"Constată nulitatea acţiunii disciplinare formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâţilor procurori Man Ciprian Florentin şi Ardelean Cristian Marius, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, având ca obiect săvârşirea abterii disciplinare prevăzută de articolul 99 lit. a din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", se precizează pe site-ul CSM.

Articolul menţionat se referă la încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii. 

Procurorilor orădeni li s-au imputat "manifestări ce aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu", pe marginea aceloraşi discuţii din sediul DNA Oradea, dar și limbajul utilizat "la adresa unor judecători de la Curtea de Apel Oradea, de natură a contraria şi indigna opinia publică", respectiv implicarea în "activităţi care prin natura lor pot crea îndoieli cu privire la seriozitatea, independenţa, imparţialitatea şi integritatea procurorilor".

Soluţia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 

O înregistrare, multe anchete

După cum se ştie, cei doi magistrați au fost revocaţi din funcţiile de procurori DNA în 2019, în urma unor hotărâri luate de Secţia de procurori a CSM prin care li s-au imputat părerile exprimate într-o înregistrare din sediul DNA Oradea, difuzată în spaţiul public de avocatul Răzvan Doseanu, în care vorbeau despre judecători favorabili şi nefavorabili şi despre "liniştirea" celor din urmă.

Discuţiile s-au purtat într-un cadru mai larg, în înregistrare auzindu-se şi vocile procurorilor Adrian Muntean, Cosmin Pantea şi Lucian Rus. Dintre aceştia din urmă, Muntean şi Pantea plecaseră deja din DNA  în 2018, primul la cerere, iar al doilea pentru că, după noile reglementări, nu îndeplinea condiţiile de vechime. Lucian Rus, în schimb, este şi în prezent procuror DNA, fiind procuror-șef adjunct al Secției de combatere a corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, la nivel central iar de luna trecută, alături de alţi cinci colegi, ocupă funcţia de procuror european delegat în România, în cadrul Parchetului European condus de Laura Codruţa Kovesi.

În cazul lui Ardelean şi Man, acum procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, CSM a apreciat că menţinerea lor în DNA ar aduce nu doar prejudicii de imagine, ci şi "o percepţie eronată în ceea ce priveşte calitatea actului de justiţie", aceeaşi înregistrare făcând şi obiectul unui dosar deschis de Secţia de anchetă a magistraţilor din Parchetul General, nici până azi soluţionat.

Ulterior, Inspecţia Judiciară i-a trimis pe cei doi procurori în judecată disciplinară.

La loc comanda

Primul verdict în caz s-a dat în iunie 2021, când Secţia pentru procurori în materie disciplinară a respins-o pentru un alt viciu de procedură, şi anume că acţiunea a fost avizată de inspectorul şef Lucian Netejoru, la vremea respectiv instalat șef interimar al Inspecției Judiciare, fără respectarea normelor europene.

Concret, CSM a pus în practică hotărârea Curţii Europene de Justiţie, care stabilea că numirea inspectorului şef în septembrie 2018 a fost una politică şi încalcă tratatul Uniunii Europene, iar actele întocmite în timpul interimatului erau nule.

Soluţia a fost atacată, însă, de Inspecţia Judiciară, iar pe 23 mai 2022, Înalta Curte a admis punctul de vedere al inspectorilor, a casat hotărârea CSM şi a dispus continuarea procesului disciplinar.

Acţiune suspendată

Procurorul Cristian Ardelean mai are un proces disciplinar suspendat de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a CSM. Este vorba despre acţiunea disciplinară în care inspectorii judiciari îl acuză pe procurorul orădean de "nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una dintre cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa".

Acuza vizează un incident produs pe 6 martie 2019, când Ardelean se afla în sala de judecată ca procuror de şedinţă din partea Parchetului Bihor, pentru a susţine versiunea acuzării într-un proces de evaziune fiscală în care inculpată era Nela Secară. Afacerista îl reclamase anterior pentru abuz, susţinând că ar fi hărţuit-o vreme de 6 ani, timp în care a fost arestată, îmbolnăvită şi ruinată pentru că ar fi refuzat să colaboreze cu procurorii care "vânau" judecători cărora să le controleze sentinţele.

În aceste condiţii, Secară a considerat că fostul ei anchetator ar fi trebui să se abţină în cauzele ei. Cum Ardelean nu a făcut-o, ea a înaintat judecătorului o cerere de recuzare, solicitare care a şi fost admisă, după care l-a reclamat pe procuror şi la Inspecţia Judiciară.

O jumătate de an mai târziu, Cristian Ardelean era trimis în judecată disciplinară de inspectorii judiciari, care susţineau că nu a respectat obligaţia de abţinere, existând, deci, "suspiciunea rezonabilă vizând imparţialitatea procurorului", însă CSM a decis suspendarea judecăţii până la soluţionarea definitivă a unui proces declanşat de preşedintele Forumului Judecătorilor din România, judecătorul Dragoş Călin de la Curtea de Apel Bucureşti, care a cerut anularea Ordinului prin care, în 2018, s-a aprobat Regulamentul în baza căruia se desfăşoară cercetările disciplinare, semnat de același interimar Netejoru.