URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 26 MAI 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În Bihor, sportul are viață grea, pentru că Ilie Bolojan se ferește de acest domeniu, pe motiv că e nu doar o sursă de cheltuieli, ci și una de matrapazlâcuri. Câtă vreme şef la CSM a fost actualul primar Florin Birta, se mai păstra un echilibru între sporturi. Odată cu venirea lui Şerban Sere, baschetul şi-a tras partea leului, iar celelalte discipline au fost trecute practic pe linie moartă...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Când la o graniţă ai război, iar la o alta un vecin care găseşte justificări agresorului, când cetăţenii sunt speriaţi de perspectiva că ar putea avea de ales între a se hrăni şi a se încălzi, revoltaţi de incompetenţa şi nesimţirea politicienilor, când orice zvon cu potenţial conflictual le stârneşte spaime, a zgândări coarda naţionalistă şi a plăsmui conspiraţii ale unei etnii majoritare împotriva uneia minoritare, toate astea înseamnă a te juca cu focul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Doar unul din trei candidaţi promovează din prima proba practică a examenului pentru permisul de conducere în Bihor. Care ar fi motivele?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În urmă cu câteva săptămâni, scriam că Poliția aplică retroactiv prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 prin care s-a schimbat substanțial regimul reducerii perioadei de suspendare a dreptului de a conduce.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Infecţia cu HPV (Papilloma-virusurile umane) este cea mai comună boală virală cu transmitere sexuală, atingând proporţii epidemice (apar 500.000 de cazuri noi annual, existând circa 300.000 de decese) şi fiind recunoscută ca o importantă problemă de sănătate publică, fiind un factor decisiv în patogeneza cancerului de col uterin.

Mafia gunoaielor: BIHOREANUL vă arată cum funcționează rețeaua reciclatorilor falși de deșeuri 

Mafia gunoaielor: BIHOREANUL vă arată cum funcționează rețeaua reciclatorilor falși de deșeuri  RECICLARE... PE HÂRTIE. Garda de Mediu a descoperit firme care adună deșeuri fără să aibă autorizații de mediu sau colectează cantități peste cele permise prin autorizații, plimbând apoi până la reciclatori acte falsificate, care fac ca și în evidențele oficiale să apară un grad de reciclare mai mare decât cel real
Mafia gunoaielor: BIHOREANUL vă arată cum funcționează rețeaua reciclatorilor falși de deșeuri  DE-A V-AŢI ASCUNSELEA. Centrul de colectare din strada Ogorului al firmei Ţig Prest Ecorom, închise în ianuarie după o descindere a Gărzii de Mediu, a fost preluat de îndată de Petrorom Recyclare (foto), închisă şi ea în martie. De fapt, ambele firme, la fel ca a treia, Sort Recycling, sunt controlate de persoane originare din Vâlcea şi toate au ca numitor comun umflarea cantităţilor de deşeuri colectate în vederea reciclării 
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Garda de Mediu Bihor lucrează la turaţie maximă. Pentru că în judeţ a explodat numărul depozitelor de deşeuri importate din state UE fără ca materialele să fie reciclate, comisarii s-au concentrat anul trecut asupra firmelor care le aduc şi le depozitează ilegal aici, încălcând legislaţia de mediu. Anul acesta, controalele au prilejuit o nouă descoperire... 

În premieră, comisarii de mediu au sesizat Poliţia Economică despre comportamentul unor firme bănuite că umflă cantităţile de deşeuri colectate şi predate spre reciclare pentru a primi sume mai mari din sutele de milioane de euro pe care producătorii de ambalaje le plătesc anual pentru revalorificarea lor. Consecinţa fraudei? România reciclează cu hărnicie, dar... pe hârtie. 

De la importatori...

Autorităţile au luat pieptiş problema deşeurilor anul trecut, când în judeţ crescuse de la 10 la 65 numărul depozitelor de deşeuri aduse din state comunitare, dar nu în vederea reciclării, ci adesea pentru stocarea ilegală, inclusiv prin "pasarea" materialelor uzate de la o firmă la alta până la pierderea urmelor, consecinţa ultimă fiind poluarea solului, apelor şi aerului.

În aprilie 2021, BIHOREANUL a publicat un articol despre dosirea în Sâniob a 189 tone de deşeuri din textile, plastic şi cauciuc importate de Lybra Global Trading SRL, firma unui italian care susţinea că le reciclează, transformându-le în ambalaje, fără să deţină însă niciun utilaj ori vreun contract care să ateste reciclarea în altă parte. 

În 2020, BIHOREANUL a mai dezvăluit cum au fost depozitate ilegal alte 700 tone de deşeuri în Vadu Crişului şi în Ineu de Intrarom Service şi Gas&Oil Gross Grup, firme controlate de o fostă ziaristă de casă a PSD, Georgeta Trifa, care le importase tot din Italia, cu sprijinul unor parteneri bănuiţi de legături cu gruparea mafiotă calabreză ’Ndrangheta.

În ambele cazuri, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au sesizat Parchetul judeţean, arătând că firmele au încălcat legislaţia de mediu prin depozitarea ilegală a deşeurilor, infracţiune pedepsită cu închisoare între 3 şi 5 ani sau cu amendă.

.... la colectori 

Mai nou, Garda de Mediu a sesizat şi Serviciul de Investigare a Infracţiunilor Economice (SICE) din cadrul Poliţiei Bihor constatând nu doar încălcări ale legislaţiei de mediu, ci şi infracţiuni de natură economică, pentru care pedepsele sunt mult mai severe. E vorba, de data asta, de firme care colectează şi vând cantităţi mai mari decât cele strânse efectiv.

Cel mai recent caz, descoperit în februarie, vizează Sort Recycling SRL, înfiinţată în 2017 de un vâlcean stabilit în Diosig, Ionuţ Stănescu, şi autorizată de APM Bihor pentru "colectare deşeuri nepericuloase". În teren, în curtea unei case din Roşiori (foto), comisarii au găsit o serie de nereguli tipice, de altfel, multor centre de colectare: deşeurile nu erau inscripţionate cu codurile specifice, spaţiul nu era delimitat pe categorii de deşeuri (electrice şi electronice, sticlă, plastic) etc. Pentru aceste contravenţii de mediu, comisarii au amendat firma cu 100.000 lei, iar cu 20.000 lei pentru lipsa înregistrărilor în aşa numitul registru securizat, înseriat şi numerotat, care ar trebui să asigure trasabilitatea deşeurilor, adică parcursul lor de la colectare la reciclare. 

Colectare în exces

Cea mai importantă constatare a fost, însă, că, deşi firma fusese autorizată să colecteze maximum 250 tone/lună, în ianuarie ar fi adunat 406 tone de deşeuri din sticlă şi ar fi vândut şi mai multe, 525 de tone. De pildă, în 4 zile ar fi achiziţionat aproape 20 de tone de la 14 persoane fizice, restul cantităţii fiind cumpărată de la câteva firme. Numai că, după ce Garda de Mediu a verificat prin sondaj 5 dintre ele, a aflat că niciuna n-a vândut sticlă către Sort Recycling.

Firma Campaneii Lacto Prod SRL a declarat că "nu a predat deşeuri" deloc, Eden Palas SRL că "nu generează deşeuri din sticlă, iar ambalajele (n.r. - sticle goale, intacte) sunt returnate furnizorului (n.r. - de băuturi) Vandana SRL", Rozecas SRL că "nu a livrat ambalaj sticlă firmei Sort Recycling SRL, ci câte 200 kg la 3-4 luni la Pajurca Metal Group SRL", Bonavilla Complex că "nu are niciun fel de relaţie comercială cu Sort Recycling", predând doar 1.680 kg deşeuri din sticlă (sticle sparte) şi numai către Salubri Aleşd, iar Pod Serv Com "nu a predat nicio cantitate de deşeu sticlă către Sort Recycling SRL".

Pe de altă parte, comisarii au descoperit că firma lui Stănescu avea şi în Oradea un punct de lucru, pe strada Corneliu Baba, nedeclarat la Registrul Comerţului, unde ar fi adus, tot în curtea unei case, 13 transporturi a câte 24-25 tone deşeu din sticlă din Ungaria, fără să poată prezenta acte privind trasabilitatea a peste 300 tone. 

Achiziţii în "familie"

În martie a.c., Garda de Mediu Bihor a sesizat SICE şi privind "neconformităţi în achiziţia de deşeuri şi folosirea de date nereale în înscrisuri" de către o altă firmă, Petrorom Recyclare SRL, abia înfiinţată în septembrie 2021 şi deţinută scriptic de un anume Iosif Albuţ Antonescu. Deşi avea sediul în Calea Borşului, în realitate opera un centru de colectare în strada Ogorului 3 (lângă Metro), preluat de la o altă firmă de profil, SC Ţig Prest Ecorom SRL, şi aceasta găsită cu nereguli în vara anului trecut şi închisă în decembrie.

"Petrorom Recyclare nu avea autorizaţie de mediu, iar în centrul de colectare am găsit sub 10 tone de deşeu sticlă, deşi conform actelor de achiziţii ar fi trebuit să existe fizic peste 211 tone. A fost amendată cu 100.000 lei pentru lipsa autorizaţiei de mediu, nerespectarea OUG 92/2021 privind regimul deşeurilor şi a HG 1061/2008 privind transportul lor. S-a dispus, de asemenea, sistarea activităţii şi sesizarea Poliţiei Economice", a declarat o sursă BIHOREANULUI.

Motivul? Acelaşi ca în cazul Sort Recycling: Petrorom adunase, pe hârtie, cantităţi mari de deşeuri din sticlă de la persoane fizice, prin achiziţii dubioase, inclusiv de la unele ale căror nume au dat de gândit. "Nu sunt nume frecvente în zona noastră, cel mai probabil au fost folosite pentru a justifica achiziţii de cantităţi mari de deşeuri din sticlă", spune sursa. De exemplu, în 14 februarie, Petrorom ar fi cumpărat 2 tone de la Stănescu Ionuţ (n.r. - acelaşi nume cu al patronului Sort Recycling), iar de la Stănescu Lăcrămioara 2 tone în 4 ianuarie 2022, alte 1,8 tone în 1 noiembrie 2021 şi încă 2,8 tone în 4 noiembrie 2021. Or, probabilitatea ca o persoană fizică să adune într-un timp atât de scurt cantităţi aşa mari e, evident, nulă.

De asemenea, comisarii de mediu au constatat că în ianuarie Petrorom cumpărase deşeuri din sticlă şi de la Ţig Prest Ecorom, peste 452 tone, iar apoi a vândut altor două firme, SC New NCR Reciclare şi Bene Internaţional, o cantitate cu 104 tone peste cea cumpărată.
 
Câştig pe linie

Pentru că o parte dintre deşeuri (achiziţionate cu 40 bani/kg) erau vândute de Sort Recycling şi Petrorom (cu 50 bani/kg) unei alte firme din Oradea, Mehrom România SRL, care a fost trimisă în judecată pentru evaziune fiscală şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în dauna Administraţiei Fondului de Mediu, cele două firme sunt bănuite că ar frauda AFM, la fel ca aceasta, speculând sistemul menit să stimuleze reciclarea. 

Cum funcţionează acesta? Producătorii de băuturi alcoolice şi răcoritoare - obligaţi prin lege fie să asigure reciclarea a minimum 60% din ambalajele puse pe piaţă, fie să achite AFM o taxă de 2 lei pentru fiecare kilogram de sticlă - contractează firme specializate cu statut de OTR (Organisme de Transfer de Responsabilitate) sau, mai nou, OIREP (Organizaţie de Implementare a Obligaţiilor privind Răspunderea Extinsă a Producătorului), care adună în contul lor ambalaje şi le predau spre reciclare.

Atât doar că, pentru a încasa prin OTR-uri mai mulţi bani de la producători, firmele de colectare umflă cantităţile de deşeuri recuperate, toţi actorii implicaţi fiind astfel mulţumiţi: aceste firme pentru că iau sume mai mari, OTR-urile pentru că onorează contractele cu producătorii (sute de milioane de euro la nivelul ţării), iar aceştia din urmă fiindcă nu achită taxa de 2 lei/kg către AFM (alte sute de milioane de euro).

Săltaţi pentru fraudă

Legal, firmele OTR/OIREP trebuie să se asigure de veridicitatea colectării şi reciclării, dar verifică doar actele de la firmele colectoare şi reciclatoare. În 2020, un control al AFM la una dintre cele 6 OTR-uri din ţară, Fepra International, dezvăluia că Mehrom România, deţinută de orădeanul Fekete Imre, şi o altă firmă de colectare, a unui anume Stănescu George, din Olt, "au creat un mecanism fraudulos de reciclare a ambalajelor din sticlă care în perioada 2018-2019 a prejudiciat cu 6,227 milioane lei bugetul de stat", declarând colectarea şi reciclarea fictivă a 3.113 tone deşeuri din sticlă.

Concret, cele două firme ar fi predat deşeurile unui reciclator din Gherla, Artglass Production, despre care AFM a stabilit, însă, că ar fi reciclat doar 3.000 de tone de deşeuri din sticlă dintr-un total de 9.000 tone primite de la toţi colectorii, inclusiv din alte zone ale ţării.

La sesizarea AFM, atât Stănescu, cât şi Fekete au fost reţinuţi de Parchetul Bihor, anchetaţi şi puşi sub acuzare pentru evaziune şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fapte pedepsite cu închisoare de la 2 la 8 ani, respectiv între 10 şi 20 de ani.

Răspundere prin interpuşi

Deocamdată, procesul lui Fekete şi al Mehrom este abia în faza de cameră preliminară la Tribunalul Bihor, iar ancheta SICE privind celelalte firme care îi furnizau deşeuri - Sort Recycling şi Petrorom Recyclare - e la început, astfel că poliţiştii nu oferă informaţii despre dosarele deschise la sesizarea Gărzii de Mediu.e

BIHOREANUL a încercat să-i contacteze pe patronii şi administratorii firmelor, dar fără succes. De altfel, spun sursele din Garda de Mediu, în acte, acestea au ca administratori oameni de paie, firmele fiind controlate de alte persoane. "Nici noi nu am găsit asociaţiile şi administratorii. La sediul nostru s-au prezentat, după controale, împuterniciţi ai lor cu domiciliul în Vâlcea": Stănescu Valentin în locul lui Stănescu Ionuţ (pentru Sort Recycling), Dan Radu (Petrorom) ori Petruţ Mihai (Ţig Prest Ecorom).

Misiunea anchetatorilor nu va fi, deci, uşoară, având de verificat mii de pagini de documente privind achiziţia şi valorificarea deşeurilor şi de audiat zeci de persoane. Un lucru, însă, e sigur: colectarea şi reciclarea deşeurilor se face mai degrabă în actele plimbate între firme decât în realitate. 


NEVINOVAT 
"Nu am văzut deşeurile"

Dintre toţi proprietarii şi/sau administratorii firmelor de colectare suspectaţi de ilegalităţi - Sort Recycling (cifră de afaceri de 975.000 lei în 2020), Ţig Prest Ecorom (2,15 milioane lei în 2020) şi Petrorom Recyclare (înfiinţată în septembrie 2021) - BIHOREANUL l-a găsit doar pe Fekete Imre (foto), reprezentantul Mehrom România (cifră de afaceri 9,37 milioane lei în 2020), care susţine că n-a încălcat nicio lege, nici de mediu, nici economică.

Potrivit spuselor sale, Mehrom a avut contracte pe de o parte cu OTR-ul Fepra Internaţional, de la care primea bani pentru a colecta deşeuri din sticlă în contul unor producători de răcoritoare şi alcool, iar pe de alta, cu firme de colectare pe care le plătea să strângă deşeuri. "Conform contractelor, firmele de colectare au strâns şi transportat deşeurile la reciclatorul Artglass Production în numele lor, eu nici nu am văzut deşeurile şi nici nu trebuia să le văd, am circulat doar hârtii", afirmă Fekete, insistând că a fost doar un intermediar spre valorificare, iar OTR-ul putea oricând să verifice realitatea privind cantităţile de deşeuri.

În ianuarie a.c., Fepra Internaţional, între timp redenumită Fepra EPR SA (cifră de afaceri de peste 100 milioane lei în 2020) a achitat AFM prejudiciul de 6,227 milioane lei, contravaloarea diferenţei între cantitatea de deşeuri predate scriptic spre reciclare şi cea reciclată efectiv, ceea ce poate fi considerată un fel de recunoaştere a vinovăţiei. De altfel, spune Fekete, din acest motiv procurorii au retras acuzaţia de evaziune formulată iniţial, în prezent fiind inculpat doar pentru înşelarea AFM. Avocatul său, Bogdan Bodea, consideră şi această acuzaţie nejustificată, susţinând că singura răspundere aparţinea nu Mehrom, ci firmei OTR. 

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Bolojan e perfect
De aici pornim. Restul e poveste. Domnul Abrudan a facut oleaca de documentare. Da, problema deseurilor e "groasa".1. Pentru ca_costul transportului unui container in China s-a marit de 10 ori. Costul tonei de deseu importat in China s-a marit si el de 10 ori. Preacuvioasa Europa, infectata de green deal, amprenta de carbon si conventii de la Paris, are o PROBLEMA. Ce face Romania in acest context? Nu colecteaza,nu selecteaza,nu valorifica ci doar DEPOZITEAZA. Cu cit depoziteaza? Cu 10€/tona de deseu. Asa ca nu avem noi destui vamesi cit pot ei sa ne trimita. 2. Autorul incepe sa deconspire niste mecanisme pe care se bazeaza lumea reciclarii in romania: "Cum funcţionează acesta? Producătorii de băuturi alcoolice şi răcoritoare - obligaţi prin lege fie să asigure reciclarea a minimum 60% din ambalajele puse pe piaţă, fie să achite AFM o taxă de 2 lei pentru fiecare kilogram de sticlă" La fel si producatorii de ambalaje hirtie si carton,polietilena [ https://www.afm.ro/main/legislatie_taxe_si_contributii/2019/ordin_149_2019.pdf ] . Deci,cind am cumparat un produs, ambalat in hirtie,carton ,plastic,polietilena,flacon pet am platit si o taxa de mediu de 2lei/kg. 3.Era interesant de urmarit si circuitul fractiei reciclabile pe teritoriul orasului/judetului. Rer,Ave preia fractia de la cetatean, contra COST, o preda valorificatorilor, contra cost, acestia o sorteaza/compacteaza si o transporta cu camionul la fabrici de reciclare/topire. Aceste firme se deconteaza cu Fondul de mediu , 2 lei/kg. De aici tentatia de a plimba hirtii si a umfla cantitatile si cifrele. 3.Acum 10 ani am avut o relatie institutionala cu firma Mehrom. Platforma de colectare pe centura/densusianu ,utilaje de compactare, aviz de insotire,factura. Chapeau. Ca nu o fi perfect, posibil. Nu e o activitate usoara: mizerie,jeg,tiganie. Dar ,sa ne bazam pe discernamintul Bihoreanului...
Postat 10 Mai 2022, 11:02 de excalibur
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6288 RON
  • 1 EUR = 4.9417 RON
  • 1 HUF = 0.0128 RON