URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 19 IUNIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Nici bine nu s-au stins ecourile alegerilor locale, că deja zgomotul picamerelor redevine dominant. Cei care credeau că a venit vremea panseluțelor și a ștaifului să facă bine să citească planurile de viitor ale noului și totodată vechiului primar, Florin Birta.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Plicticoasa campanie electorală s-a animat abia pe final, când am avut parte și de o adevărată „lovitură de imagine”, amintind de marile dezvăluiri ce făceau „deliciul” confruntărilor politice din anii 90. Prefectului liberal Dumitru Țiplea i-a fost „extras”, din debaraua în care-l credea bine ascuns, un schelet încă urât mirositor, datând din perioada studenției...
Zic şi eu
Adrian Cris
La ora acestor comentarii, urnele au vorbit, după o campanie pe care unii candidați au dus-o intens, în ciuda redusei probabilități ca challengerii să-i detroneze pe deținătorii celor două funcții cheie ale administrației din Bihor, de președinte al Consiliului Județean și de primar al Oradiei. Pentru că războiul electoral a fost decis într-o singură bătălie, dar și pentru că tandemul Ilie Bolojan - Florin Birta a avut ce etala alegătorilor, perdanții au avut din start șanse modeste, ceea ce, în parte, le și scuză rezultatele.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ați votat la alegerile locale și europarlamentare?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La momentul apariției acestui material, campania electorală pentru alegerile locale se va fi încheiat deja, iar localitățile României vor avea noi conduceri alese în urma alegerilor din 9 iunie 2023. Modul în care guvernanții noștri au procedat în ultimele luni în mimata „luptă” contra jocurilor de noroc la sate va produce, însă, consecințe pe termen lung și va putea afecta serios bugetul statului...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diabetul zaharat se definește ca un exces permanent de zahăr în sânge, adică hiperglicemie cronică, determinată de o rezistență progresivă a organismului la acțiunea insulinei, un hormon produs de către pancreas (care face să scadă glicemia).
24 Iunie 2022, 08:00

Lumină din gunoaie: Centrala de biogaz de la Săcueni ar putea deveni, din "gaură neagră" la buget, o soluţie pentru... curăţenie 

Lumină din gunoaie: Centrala de biogaz de la Săcueni ar putea deveni, din 'gaură neagră' la buget, o soluţie pentru... curăţenie  ENERGIE CURATĂ. Construită cu bani europeni, centrala pe biogaz Ecoland din Săcueni ar putea să se reinventeze şi, în loc să folosească dejecţii animaliere şi cereale ca materii prime, să producă gaz şi energie electrică din deşeurile biodegradabile aruncate de orădeni
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Chiar dacă sunt "gratis", banii europeni ar trebui folosiţi cu cap, ceea ce nu tot timpul se întâmplă. Centrala Ecoland, o investiţie europeană a Consiliului Judeţean Bihor din anii 2013-2016 menită să producă  electricitate din surse "curate", adică din biomasă, s-a dovedit un eşec, la care au contribuit din plin politicienii care s-au perindat pe la conducerea judeţului.

Există însă o modalitate prin care centrala ar putea să funcţioneze fără costuri prea mari, ba chiar să aibă un dublu avantaj: în loc de cereale şi dejecţii de animale, scumpe şi greu de procurat, să utilizeze ca materie primă deşeurile biodegradabile colectate în Oradea. 

Scumpă şi neproductivă

În 2016, în nordul Bihorului, la Săcueni, era inaugurată o centrală menită să producă energie electrică din biomasă, adică din dejecţii animaliere şi din cereale. Investiţia costase 23,6 milioane lei, bani care, în cea mai mare parte, au venit de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. 

Pe hârtie, totul părea "verde": centrala urma să folosească dejecţii de la fermierii din zonă şi un mix de porumb cu secară de pe 126 hectare, ca să producă biogaz, transformat apoi în electricitate. În realitate, însă, centrala s-a dovedit un fiasco. În 2020, de pildă, Ecoland a cheltuit aproape 6 milioane lei ca să producă energie electrică în valoare de doar 56.105 lei. 

Cu voia UDMR şi PSD 

S-a ajuns la acest dezastru pentru că centrala a fost "căpuşată" de politruci. După ce PNL a ajuns la conducerea CJ Bihor în anul 2020, vicepreşedintele Călin Gal (foto) a dezvăluit că Ecoland avea 7 angajaţi la Săcueni şi încă 11 în birourile din Oradea, aproape toţi membri UDMR şi PSD, răsplătiţi cu funcţii de cele două partide care fuseseră la cârma judeţului. Printre aceştia erau VIP-uri locale care n-aveau nicio legătură cu activitatea Ecoland, precum fostul preşedinte al CJ şi al UDMR Bihor, Alexandru Kiss, fostul şef al Regionalei Vamale Oradea, Călin Vesa, ori şefa Stela Babău, şefa femeilor din PSD Bihor. Salariile lor erau, fireşte, pe măsură. De pildă, Vesa încasa lunar o leafă de "doar" 9.500 de lei, deşi centrala mergea în pierdere.

Mai mult, însăşi filosofia instalaţiei era greşită. Cerealele de pe 126 ha s-au dovedit insuficiente, aşa că CJ Bihor trebuie să cumpere de fapt producţia de pe 400 ha, iar dejecţiile sunt de 15 ori mai scumpe decât se estimase în proiect. 

Fără materie primă cu care să lucreze, centrala nu şi-a atins niciodată capacitatea de 4.457 MW/an, cel mai mult producând 3.600 MW în sezonul 2016-2017, în timp ce în 2020 a avut un rezultat jenant: doar 229 MW. Şi asta cu costuri uriaşe...

Produce cât consumă 

După ce a concediat 9 dintre cei 18 angajaţi ai Ecoland şi a investit peste 300.000 euro pentru repararea centralei, CJ Bihor a reuşit să o aducă pe linia de plutire. În prezent, instalaţia pe biomasă produce curent pe care îl descarcă în reţeaua naţională, dar banii astfel câştigaţi abia acoperă cheltuielile. "Plătim într-un an 2,5 milioane euro pentru materii prime", spune Călin Gal. Pe scurt, afacerea nu este rentabilă.

Şefii judeţului caută soluţii, analizând trei opţiuni. "Prima variantă este să o facem rentabilă în situaţia actuală, cu condiţia să putem tranzacţiona şi certificate verzi, a doua este să încercăm să o vindem, iar a treia să o integrăm în Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) din Bihor", explică vicepreşedintele.

Experiment "murdar"

Cea din urmă variantă e luată în calcul în urma unui experiment făcut de firma Eco Bihor, care administrează depozitul judeţean de deşeuri, locul unde ajung gunoaiele din tot judeţul, şi care a scos la iveală că din acestea centrala ar putea produce biogaz şi curent. 

În baza unui acord pentru un proiect pilot, Eco Bihor a transportat la Săcueni, timp de 6 luni (din septembrie până în martie), deşeuri biodegradabile (coji de fructe şi legume, resturi alimentare etc.) adunate din Oradea. Scopul experimentului a fost nu doar de a găsi o soluţie pentru Ecoland, ci şi pentru municipiul reşedinţă de judeţ. "Staţia de compostare din cadrul depozitului judeţean are o capacitate autorizată de 20.000 tone anual. Statistic, numai Oradea are capacitatea de a genera anual 50.000 tone de deşeuri biodegradabile, dacă se respectă colectarea separată. Asta înseamnă că rămân 30.000 tone pe care staţia nu va putea să le composteze", explică Pásztai Zoltán (foto), directorul Eco Bihor. 

Ştiind că Ecoland are probleme cu găsirea materiei prime, Pásztai a vrut să afle ce randament dă folosirea gunoaielor în instalaţia de biogaz, deoarece, la fel ca gunoiul de grajd ori cerealele, şi deşeurile organice se descompun şi eliberează gaz şi căldură, ce pot fi transformate apoi în energie electrică.

Scenariu optimist

Experimentul a scos la iveală că deşeurile biodegradabile au un randament mai bun decât dejecţiile animaliere, o tonă de gunoaie putând produce 132 kWh (în timp ce dejecţiile au un randament de 100 kWh/tonă), dar semnificativ mai mic decât al cerealelor (350 kWh/tonă). 

O problemă este însă că biodeşeurile sunt contaminate cu nisip, cenuşă, sticlă şi plastic, reziduuri care, după finalizarea procesului tehnologic, vor trebui depozitate tot la halda Eco Bihor, ceea ce generează costuri suplimentare. "Dacă s-ar îmbunătăţi calitatea deşeurilor, reziduurile ar putea fi folosite în agricultură", spune Pásztai. 

În scenariul optimist, în care biodeşeurile nu ar fi contaminate cu plastic, Ecoland ar putea face un profit anual de 800.000 lei exclusiv din gunoaie. Dacă acestea vor fi "murdare", profitul va fi mai mic. 

Win-win

Pe lângă faptul că Ecoland ar avea materia primă asigurată, ideea testată de Pásztai mai prezintă un avantaj pentru Oradea sau alt oraş care ar furniza deşeurile organice: cheltuieli mai mici pentru gestionarea deşeurilor. În prezent, fiecare oraş trebuie să reducă cu 55% cantitatea de deşeuri depozitate în halde. Dacă nu va abandona gunoaiele pe care nu le poate composta, ci le va duce la Ecoland, Oradea se va apropia de ţintă şi, implicit, va plăti penalităţi mai mici. În plus, cu fiecare tonă de deşeuri nedepozitată, va economisi 80 lei, adică taxa de economie circulară, care se aplică pentru orice tip de deşeu abandonat în depozite.

"Prin economisirea tarifului de depozitare la haldă, a taxei de economie circulară şi prin creşterea ratei de valorificare a deşeurilor, am calculat un beneficiu anual de 4,4 milioane lei pentru Primăria Oradea", spune Pásztai, precizând că cel mai potrivit furnizor este municipiul reşedinţă de judeţ deoarece aici cantităţile de biodeşeuri sunt mai mari decât în oraşele mici. Aşadar, o situaţie de tip "win-win", în care fiecare câştigă.

Totuşi, viitorul staţiei de biogaz este încă o necunoscută. "Vom lua decizia într-o lună sau două, după ce vom analiza fiecare variantă, cu toate datele. Vreau să fie o hotărâre bine justificată", spune vicepreşedintele CJ Bihor, Călin Gal. Nu de alta, dar Ecoland trebuie să aducă şi satisfacţii, pentru că pagube a produs destule... 


EŞEC DIN FAŞĂ
Au promis, dar n-au făcut

Cu o istorie deja veche, centrala Ecoland trebuia să fie o investiţie promiţătoare, dar din start a fost mai degrabă o afacere politică. 

În 2010, vicepreşedintele UDMR-ist al Consiliului Judeţean, Alexandru Kiss, anunţa intenţia de a construi instalaţia care să producă energie electrică din surse regenerabile, proiectarea ei fiind încredinţată firmei Rono Aqua, deţinute de un protejat al UDMR, Balogh Sóos Csaba. Amplasarea la Săcueni, un fief UDMR, a fost justificată prin faptul că zona "abundă" în dejecţii animaliere, care, pe hârtie, ar fi trebuit colectate de către romi de la fermele din zonă, la costuri mici. Realitatea a bătut hârtiile: "transportatorii" nu erau, fireşte, autorizaţi şi, implicit, nu puteau vinde fiscalizat dejecţiile către Ecoland.

Pe lângă această sincopă previzibilă, centrala a mai avut o mare hibă: execuţia ei de către firma slovacă IMAO a lăsat de dorit, dovadă că în 2019, la doar 3 ani de la inaugurare, o parte dintre echipamente au cedat. Liderii CJ Bihor de atunci, adică preşedintele UDMR Pásztor Sándor şi vicepreşedintele PSD Ioan Mang, nici nu au pus firma să repare defecţiunile, nici nu i-au imputat aceste cheltuieli. Mai mult, cei doi nici măcar n-au vorbit public despre eşecul Ecoland, de care nu erau defel străini...

Articol publicat în cadrul proiectului EU Cohesion Funds Impact on People's Live

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6464 RON
  • 1 EUR = 4.9768 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON