Judecătorii Raluca Beatrix Cuc, Denisa Vidican, Florica Roman și Ovidiu Galea au fost repuşi în funcţii

Judecătorii Ovidiu Galea şi Raluca Beatrix Cuc, de la Tribunalul Bihor, respectiv Florica Roman şi Denisa Vidican, de la Curtea de Apel Oradea, cu toţii suspendaţi din funcţii în 2014 după ce au fost trimişi în judecată de DNA Oradea, s-au întors în instanţă.

Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act, în şedinţa de miercuri, de minuta încheierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 19 februarie şi a constatat încetarea măsurii suspendării din funcţie privindu-i pe cei patru magistraţi orădeni, dispunând repunerea lor în funcţii.

Pe de altă parte, însă, în aceeaşi hotarare, Secţia a apreciat că magistraţii "nu pot fi repuşi în situaţia anterioară în ceea ce priveşte vechimea în magistratură, drepturile salariale şi dreptul la concediu de odihnă pentru perioada cât au fost suspendaţi". Altfel spus, ei nu îşi pot primi salariile restante, iar perioada în care au fost suspendaţi nu li se consideră vechime.

Dosar "cu cuc"

Cei patru au fost trimişi în judecată şi suspendaţi din magistratură anul trecut, într-un dosar al procurorilor DNA Oradea în care li se impută, în principal, că au emis soluţii în baza unor documente false şi au scos din închisoare un bărbat condamnat iniţial pentru tentativă de omor.

În acelaşi dosar, procurorii DNA Oradea au trimis în judecată încă două persoane: avocata beiuşeancă Mariana Mihoc şi omul de afaceri Gheorghe Jurcă din comuna Budureasa.

Ancheta DNA a pornit de la un denunţ împotriva judecătoarei Florica Roman care, în perioada 2010-2011, ar fi primit de la Gheorghe Jurcă "o sumă de bani nedeterminată sub aspectul cuantumului şi alte foloase (păstrăvi, whisky) şi a pretins de la acesta un ceas cu cuc vechi, "pentru a-şi exercita influenţa faţă de judecători de la instanţa inferioară în grad, Tribunalul Bihor, astfel încât aceştia să pronunţe hotărâri favorabile unui condamnat, în scopul de a nu executa pedeapsa aplicată", după cum relata DNA într-un comunicat emis în vara anului 2014, la finalizarea actului de acuzare.

Scăpat cu acte false

Condamnatul era nepotul lui Jurcă şi ginerele avocatei Mariana Mihoc, pe care, spun procurorii, Roman "a sfătuit-o ce demersuri să întreprindă pentru a-l ajuta pe condamnat să nu execute pedeapsa pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de viol", şi anume promovarea unei contestaţii în anulare, o cale extraordinară de atac.

Pentru promovarea unei contestaţii în anulare, era necesar ca persoana vătămată să fie convinsă să încheie un înscris fals, cu dată anterioară rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, din care să rezulte că s-ar fi împăcat cu inculpatul, iar Mihoc a şi făcut demersurile: a iniţiat redactarea actului de împăcare între victimă şi condamnat, un înscris antedatat, nesemnat de condamnat şi neautentificat, a conceput "Declaraţia de retragere a plângerii penale", antedatată, a iniţiat emiterea unui înscris fals "Adeverinţă", emis de Geoasset SRL, care conţinea date nereale, nedatată şi fără număr de înregistrare.

Toate aceste trei înscrisuri false au fost ataşate la contestaţia în anulare, care a şi fost admisă, cu participarea judecătorilor Ovidiu Galea, Raluca Beatrix şi Denisa Vidican. "Partea vătămată a consimţit să redacteze înscrisurile antedatate în schimbul unor sume de bani promise şi oferite de rudele condamnatului şi după ce a primit asigurări din partea avocatei că demersurile sale sunt legale", spuneau procurorii.

Dosar la întors

Pe lângă implicarea în scăparea violatorului - pe care chiar el îl condamnase la închisoare cu executare, cu puţin timp în urmă - judecătorului Galea i se imputa şi faptul că, în ianuarie 2014, ar fi folosit un act juridic fals pentru a motiva o sentinţă penală, iar asta într-o zi în care nici nu s-a aflat la serviciu, fiind plecat la Bucureşti.

Trimis în instanţă în iunie 2014, dosarul a zăcut mai bine de un an în Camera preliminară a Curţii de Apel Cluj, unde, în final, rechizitoriul procurorilor a fost desfiinţat, judecătorul dispunând refacerea actului de acuzare, considerat incomplet şi neclar, dar şi excluderea mai multor probe respectiv anularea parţială a unor dispoziţii de trimitere în judecată.

Soluţia de restituire a cauzei în vederea refacerii actului de sesizare a fost confirmată, săptămâna trecută, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie însă doar în parte, instanţa supremă menţinând, ca legale, atât probele anulate iniţial cât şi deciziile de trimitere în judecată a magistraţilor.