Autorități fără autoritate

Indiferent ce politician a condus Prefectura Bihor, juriştii instituţiei constată că trei dintre cele 101 administraţii locale din judeţ se remarcă de câţiva ani prin frecvenţa actelor discreţionare şi ilegale, tustrele fiind conduse de edili cu mai multe mandate în spate. 

În urmă cu un deceniu, edilul din Finiş plătea 1,8 milioane lei pentru lucrări în realitate neexecutate la un pod. Acum doi ani cerea de la Judeţ mai multe pachete de ajutoare UE decât numărul nevoiaşilor din comună. Anul acesta a fost prins cu un furt de lemne. 

Prim-gospodina din Brusturi, mai de pomină: a achitat şi ea lucrări fictive, a demolat o şcoală pentru a cărei reabilitare luase bani din PNDL, a măsluit acte pentru un alt proiect PNDL, pentru apă, şi comuna a trebuit să înapoieze peste 14 milioane lei. Anul trecut, câţiva săteni care au criticat-o s-au trezit ba cu gospodării incendiate, ba cu maşini vandalizate. Ea însăşi a fost arestată, împreună cu consortul, pentru o tentativă de omor, dar judecătorii Curţii de Apel Oradea au lăsat-o în continuare la cârma comunei. 

De departe, totuşi, campionul abuzurilor e primarul din Lugaşu de Jos. În 2020 a cumpărat alegători cu bani publici, susţinătorii săi au cărat la vot romii dependenţi de ajutoare şi el însuşi a monitorizat urnele ca nu cumva unora să le alunece ştampila. Isprăvile comise de atunci încoace ar ocupa pagini întregi doar să fie enumerate: a ameninţat arheologi amatori, vinovaţi că descoperiseră vestigii dacice, a inventat cele mai multe taxe nelegale şi cea mai scumpă apă din România, amendează cetăţeni pentru contravenţii imaginare, a transformat Poliţia Locală în serviciu de pază ca să stoarcă de bani firme şi oameni, a băgat pe gâtul şcolii facturi uriaşe pentru consumuri de apă calculate din burtă, taie de la reţea săteni care îi reproşează că-i de nebăut, fuge din Primărie de fiecare dată când e prins cu ocaua mică... La recensământ, a umflat numărătoarea populaţiei cu romi strămutaţi scriptic din Dobrogea, punându-şi subalternii să falsifice Registrul Agricol. 

Mai nou, a tăiat şi şcoala de la apă (dar numai clădirile unde învaţă elevii de etnie română!), pe motiv că era necesar un nou contract, dar a obligat unitatea de învăţământ să prezinte pentru asta documente pe care însăşi Primăria le are. Tribunalul i-a ordonat să rebranşeze şcoala, dar a refuzat punerea în executare a hotărârii judecătoreşti. Iar dacă justiţia e sfidată, oamenii cum să-şi afle dreptatea?

Grav e că, aşa cum spuneam, toţi aceşti edili se află în fruntea unor comune de mai multe mandate, ceea ce înseamnă că instituţiile statului, de la Poliţie şi Parchet până la Prefectură şi instanţe de judecată, nu şi-au făcut datoria în formă continuată. Prin urmare, ilegalităţile nu doar continuă, ci devin şi mai grave, ajungând până la violenţă. De la amendarea unor cetăţeni s-a trecut la sabotarea unei şcoli, iar de la falsificările de acte, la incendieri şi tentative de omor. Pe măsură ce se atrofiază autoritatea instituţiilor de aplicare a legii, se consolidează forţa nelegiuiţilor şi fărădelegii. Până când?